Va ô cuntinutu

Fedor Matveev

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Fedor Matveev, Vista di Sicilia, 1811.

Fedor Matveev (1758 - 1826) fu nu pitturi russu canusciutu pî sò paisaggi clàssici. Nasciutu a San Pietruburgu, studiau ntâ l'Accademia Mpiriali d'Arti, unni sviluppau nu stili nfruinzatu dâ tradizzioni europea, 'n particulari dî pitturi italiani dû XVIII sèculu. Passau tanti anni 'n Italia, suprattuttu a Roma, unni assorbi li nfluenzi dû classicismu e dû rumanticismu.

Li sò òpiri, caratterizzati di n'attinzioni minuzziusa ê dittagghi naturali e di na cumpusizzioni equilibbrata, celebbrunu la biddizza idiali dâ natura. Li paisaggi di Matveev spissu raffiguranu visti italiani, cu cieli chiari, muntagni majestusi e ruvini antichi bagnati di luci d'oru. Tra li sò òpiri cchiù canusciuti sceni chi rapprisèntanu la campagna rumana e napulitana.

Ntô 1822 ncuntrau Avraam Norov, nu riccu militari e ntillittuali russu. Dicisiru di visitari la Sicilia, di unni Matveev pittiau diversi paisaggi ca si ponnu taliari ntô libbru ca Norov pubbricau quarchi annu addoppu.

Arricanusciutu comu unu di l'espunenti principali dâ pittura paesaggistica russa, Matveev arricivìu assài prèmii duranti la sò carrera. Nustanti menu canusciutu di l'autri pitturi dô tempu, lu so contribbutu â pittura dê paisaggi lassau n'impressioni duratura ntâ l'arti russa. Doppu la sò morti, li sò òpiri cuntinuaru a èssiri apprizzati pi l'armunìa e la biddizza clàssica. Nu quatru ca arrapprisenta na viduta dâ Sicilia, è espunutu â Galliria Tretiakov a Mosca.