Catanzaru (artìculu 'n calabrisi)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabrisi di Catanzaru (CZ), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Catanzaru.



Catanzaru
Nomu ufficiali: Catanzaro
Riggiuni: Calabbria
Pruvincia: Catanzaru (CZ)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 111,3 km²
Abbitanti: 95.099
Dinzitati: 855,5 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Borgia, Garrafa, Jimiglianu, Pentuni, Santu Fruori, Sillia, Settingianu, Sìmmari, Triuolu, Schidaci
CAP: 88100
Prifissu telefònicu: +0961
Situ ufficiali:


Catanzaru (o Catanzharu) esta capuluogu da Regiona e da Provincia, ava 95.000 abbitanti ed esta u secundu comuna Calabbrisa comu popolaziona. Esta conosciuto puru comu "Città ntra i du Mari" o "Città d'i tri Munti", esta n'importanta centru turisticu estivu e 'nvernala. Esta nto menzu e n'area metropolitana e 180.000 abitanti chi vacia da i paisi costieri da Sellia Marina a Soveratu e ncunu paisa d'a Sila comu Jimiglianu e Pentuni.


Posiziona[cancia | cancia la surgenti]

Esta nto menzu do Golfu e Schidaci nte l'istimu e Catanzaru, duva sulu 35 km separanu u mara Jioniu da u mara Tirrenu. U territoriu comprenda a zona da marina cu nu portu pescherecciu e i munti da Sila darretu. U centru storicu esta costruitu supa tri munti: do Vescuvatu o do Duomu, e San Trifone o e Santu Roccu e do San Giovanni (chiamatu puru u Castellu) ed esta circondatu da du hjiareddi nmenzu dei quali si stenda u restu da città finu alu mara.

A parta e Catanzaru cchiù vicina alu mara esta Catanzaro Marina ('a Marina o Catanzaru Lidu), nu quartiera assai grossu cchi prima era quasti staccatu da 'a città. De l'anni 70 a mò nu saccu e quartieri cchì stacìanu tra 'a Marina e 'a città (comu Santa Maria, Barone, 'u Corvu e Pistoia, crisciru e s'allargaru, e quindi mò jendu e Catanzaru finu ala Marina, c'esta tutta 'na serie e casi, praticamenta senza zzoni libberi.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

'A stora da 'a città e Catanzaru esta na storia assai antica, infatti sa città a fundaru i Bizantini, precisamenta dui generali Bizantini ca secundu a leggenda si chiamavanu Cattaro e Zaro (IX secolu). U posto duva nescìu sta città esta u stessu e na precedente colonia greca. I generali bizantini, sempre secundu 'a leggenda, portarunu i ggenti chi stacìanu 'nta a zona e Scolacium, prima subbra 'u Zarapotamu (chi era 'a zona duva oja c'esta Santa Maria), e poi subbra u monta Trivonà, duva c'era na fortezza militara. Secundu certi ipotesi, sta fortezza c'era già ali tempi da a colonia greca. Sa scelta e portare a città subbra nu monta, a ficiaru pecchì, a chiddri tempi, era assai frequenta ca i pirati saraceni facìanu incurziona 'nta a zona vicina alu mara. Facendo costruira 'a città subbra nu monta, si potìa megghju controllara u mara e dara l'allarma 'n casu e n'incurziona.