Va ô cuntinutu

Auguste Rodin

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Auguste Rodin

François-Auguste-René Rodin (Pariggi 12 di nuvèmmiru 1840 - Meudon 17 di nuvèmmiru 1917) fu nu sculturi francisi. Crisciutu nna na famigghia mudesta, mustràu na forti inclinazzioni ô disegnu e â scultura ghià di picciriḍḍu. Circàu assài voti di trasiri ntâ l'Ecole des Beaux-Arts, ma fu rifiutatu, cunsidiratu inadattu pô stili accadèmicu duminanti.

Accuminciò la sò carrera travagghiannu comu dicuraturi e sculturi ornamintali pi l'architetti, mparannu tecnichi ca poi avìa ritravagghiatu ntô so stili pirsunali. Doppu nu viaggiu dicisivu 'n Italia ntô 1875, unni ammirava l'òpiri di Michilàngilu, sviluppau na nova cuncizzioni di furma e muvimentu

Ntô 1877 mustrò L'età dô bronzu, na scultura accussì rialìstica ca suscitò nu certu scànnalu. Ma fu stu scànnalu ca lu fici addivintari famusu. Di tannu n poi, Rodin sviluppau na visioni nnovativa dâ scultura, unni lu matiriali pareva vivu, 'n prugressu.

La sò òpira cchiù canusciuta è Lu pinsaturi (1880-1902), cuncipita nizziarmenti comu parti dû granni pruggettu Li porti dû nfernu, ispiratu â Divina Cummedia di Danti. Sta òpira monumentali, mai cumplitata duranti la vita di l'artista, fu nu centru di fijuri icònichi.

Autri sculturi cèlibbir sunu Lu vasu, Li burghesi di Calais, Balzac e La manu di Diu. Rodin rivuluzziunau la scultura, spustannu l'attinzioni di l'idiali classicu â rapprisintazzioni dê sintimenti, dô turmentu nternu e dô muvimentu.

Duranti la sò vita appi nummarusi rapporti artìstici e sintimintali, tra cui una ntenza e turmintata câ scultrici Camille Claudel, puru idda granni artista, ma chi arristau pi assai tempu all'ùmmira

Scultura Immagine logo per la serie degli articoli sulla scultura
Listi catigurizzati: Scultura · Scultura (artisti) · Sculturi (òpiri) · Muvimenti artìstici · Tècnichi di scultura