Ziriti

Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Tirrituri ziriti agghiri l'annu 1000.[1]

Li ziriti (àrabbu: زيريون‎) foru na dinastia Berbera urigginaria dâ Kabilia, chi cuvirnau l'Ifriqiya (la Tunisia e l'Algiria di oggi) all'inizziu pî contu dî fatimiti, e a partiri dô 1045 comu emiratu abbassidi ndipinnenti dî fatimiti, nzinu ô 1148, quannu foru battuti di l'almoraviti chi vìnninu dâ Spagna e dô Maroccu.

La cità di Kairouan fu capitali di l'emiratu zirita nzinu â ruttura dî riliazzioni chê fatimiti chi abbinni prugrissivamenti tra lu 1045, arricanuscennu lu califfatu abbassidi di Bagdad, e lu 1048 quannu li ziriti dicideru di distruggiri nto propriu tirritoriu ogni rifirenza ê fatimiti. La tinsioni chê fatimiti causau na guerra chi s'accapau câ perdita dâ tripolitania prima e di Kairouan. La capitali fu allura spustata a Mahdia ntô 1057.

Fu contra li ziriti chi li normanni di Ruggeru II di Sicilia appiru a cummattiri. Li nurmanni vulìanu mèttiri pedi ntê costi africani, ma nti nu primu mumentu li ziriti rinisceru a cuntrastari l'uffinsiva, scunfiggennu la flotta nurmanna cumannata di Christodulus a capu Dimas ntô 1123. St'abbinimentu è puru ricurdatu nti na puisia di Ibn Hamdis chi all'èbbica abbitava â curti zirita di Mahdia. Addoppu, cumannati di Giorgiu di Antiochia, li ziriti forru battuti e ntô 1148 li nurmanni pigghiaru lu cuntrollu di tutti li porti chi talìavanu â Sicilia, di Tripoli nzinu a Tunisi. L'urtimu califfu zirita, Abul-Hasan al-Hasan ibn Ali appi a ghirasinni di Mahdia, lassànnula ê nurmanni e spustau lu putiri zirita a Algeri nzinu â nvasioni almohadi chi ntô 1152 misi fini â dinastia.

[cancia] Principi Ziriti 'n Tunisia

  1. http://www.euratlas.net/history/europe/1000/entity_2146.html
Strumenta pirsunali

Varianti
Azzioni
Navigazzioni
Cumunitati
Strumenta
Àutri lingui