Wikipedia:Prosa bedda

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Siddu nun l'aviti già fattu, vi cunzigghiamu di lèggiri ssi dui ducumenti chi discrìvinu li nostri prifirenzi grammaticali e stilìstichi pi scrìviri ntâ Wikipedia siciliana:

Pû fattu ca la littiratura siciliana cumprenni supratuttu puisìi, drammi e pruverbi, pò èssiri diffìcili attruvari asempi boni di prosa scritti pi sicilianu. Li lijami esterni ccasutta v'ammùstranu asempi di prosa chi si ponnu attruvari online (l'Arba Sicula, particularmenti, ha pubbricatu na rivista scritta pi sicilianu pi l'ùrtimi 25 anni). Cc'è macari la cugghiuta di cunti e fàvuli siciliani di Giuseppi Pitrè, chi ponnu aiutàrini a capiri zoccu rapprisenta prosa bedda scritta pi sicilianu.

Li nutanni siquenti cumprènninu na rifirenna ùtili pi chiddi chi vonnu scrìviri vuci ntâ wikipedia siciliana a nu liveddu di qualitati abbistanti àuta.

Nutati stu tema custanti: stamu parrannu dâ lingua scritta, la lingua furmali (pi quantu si pò diri c'asisti) usannu na scrittura chi cunziddiramu largamenti diffusa.

Tanti wikipediani novi fannu lu sbagghiu cumuni di scrìviri vuci pricisamenti comu l'avìssiru parratu. Chissu signìfica, quasi senza ccizzioni, ca ùsanu l'artìculi accurzati: u, a e i. Pâ lingua scritta furmali, bisogna usari li formi longhi: lu, la e li.

Stu finòminu s'attrova nta tanti lingui. P'asempiu, ntâ lingua ulannisa, unu di l'artìculi si prununza 't (e raramenti si scrivi d'accussì), ma pâ lingua scritta furmali si scrivi quasi sempri het ('n turnu sta forma longa si prununza raramenti).

Usannu lu stissu principiu, scrivemu sempri un o nu, e mai 'n. Quannu l'artìculi si ncòntranu na vucali, usamu sempri l'appòstrufu, p'asempiu: l'occhiu; n'arancia; ma si pò scriviri un omu o n'omu.

Cumminazzioni d'artìculi e pripusizzioni[cancia la surgenti]

Ntâ lingua scritta furmali li cumminazzioni d'artìculi e pripusizzioni si scrìvinu spissu senza nuddu accurzamentu, p'asempiu: di lu; a li voti; eccetra. Tanti crìdinu ca ssi formi rapprisèntanu la scrittura cchiù furmali. Pi l'àutra manu, si pò assirvari l'usu di cumminazzioni d'artìculi e pripusizzioni accurzati nta la lingua scritta e chissu è nu finòminu assai cumuni ntra li lingui rumanzi. Pi chissu, wikipediani ponnu usari tutti dui formi pi scrìviri vuci ntâ Wikipedia siciliana.

Siccomu s'attròvanu tanti tipi di sti cumminazzioni accurzati, vi raccummannamu di nutari stu sistema:

  • a + a = â (p'asempiu: a la = â)
  • a + i = ê (p'asempiu: a li = ê)
  • a + u = ô (p'asempiu: nta lu = ntô)
  • i + a = â (p'asempiu: di la = dâ)
  • i + i = î (p'asempiu: nni li = nnî)
  • i + u = û (p'asempiu: pi lu = pû)
  • u + a = â (p'asempiu: cu la = câ)
  • u + i = î (p'asempiu: cu li = chî)
  • u + u = û (p'asempiu: cu lu = cû)

L'usu di l'apòstrufu[cancia la surgenti]

L’apòstrufu n principiu di palora si usa sulu siddu è propriu nicissariu; unni la parola si capisci, si prifirisci nun usari l'apòstrufu. Cridemu ca la biddizza dâ lingua scritta veni migghiurata usannu l'apòstrufu cchiù menu. Dunca, si scrivi «nnucenti» e no «'nnucenti», «mmàggini» e no «'mmàggini», «ddi» e no «'ddi», eccetra. Comu veni scrittu ccasupra, quannu l'artìculi si ncòntranu na vucali, usamu sempri l'appòstrufu.

Usu dâ «A» davanti a li verbi[cancia la surgenti]

Pâ majuranza di casi, prifiremu usari li formi cchiù longhi (cu certi ccizzioni). Nnâ lingua siciliana s'attròvanu assai verbi c'accumènzanu cu na «a» e ca spissu nnâ lingua parrata sta «a» si perdi, p'asempiu:

  • bastari -> abbastari
  • difènniri -> addifènniri
  • dimustrari -> addimustari
  • dipènniri -> addipènniri
  • divintari -> addivintari
  • dumannari -> addumannari
  • mustrari -> ammustrari
  • ricugghìrisi -> arricugghìrisi

Pi sti tipi di verbi, prifiremu ca la forma longa veni usata picchì sta forma rapprisenta na forma cchiù furmali e dunca s'accorda cû scopu di na nciclupidìa. Pi l'àutra manu, ogni tantu lu sonu e la musicalitati dâ lingua è tali ca cci abbisogna na forma accurzata. Lu scritturi stissu s'havi a ditirminàricci pi ogni casu.

L'usu di l'accentu[cancia la surgenti]

Accentu tònicu[cancia la surgenti]

Tanti dî scrittura siciliani cchiù cèlibbri usaru l'accentu tònicu, ma spissu nun lu faceru pi nu modu custanti. Nta la Wikipedia sicilianu cridemu ca cc'è nu postu vàlidu pi l'usu di st'accentu e dunca usamu sti rèuli:

  • Evidinziazzioni gràfica di l'accentu tònicu:
    • palori tronchi: lu mittemu sempri; asempiu: , cchiù, etc.
    • palori chiani: nun lu mittemu; asempiu: dumani, manciari, etc.
    • palori chiani ammìgui: lu mittemu sempri; asempiu: cantàru (pi diffirinziàrilu di càntaru), capìri (pi diffirinziàrilu di càpiri), filìci (pi diffirinziàrilu di la chianta fìlici), etc.
    • palori sdrùzzuli: è fortimenti cunzigghiatu; asempiu: pinùrtimu, etc.
    • palori bisdrùzzuli: è fortimenti cunzigghiatu; asempiu: cunzìddiranu, etc.

Lu mutivu pû quali cunzigghiamu di evidinziari graficamenti l'accentu tònicu puru nta li palori sdrùzzuli e bisdrùzzuli è ca, di ssa manera, rinnemu cchiù fàcili la liggiuta dî testi a ddi pirsuni ca nun sunnu di matrilingua siciliana o ca, s'iddu puru lu sunnu, nun sunnu abbituati a lèggiri testi n sicilianu.

Vucabbulari prifiruti[cancia la surgenti]

Cu na lingua comu lu sicilianu, chi nun havi mai statu unificatu pi quantu riguarda li soi parrati, è sempri diffìcili ditirminari li vucabbulari prifiruti. Sta lista di principi vi pò aiutari scègghiri li megghiu vucabbulari:

  • È megghiu evitari l'usu di vucabbulari assai lucalizzati, zzoè circamu d'usari li vucabbulari cchiù diffusi.
  • Quannu la scelta cumprenni na palora taliana muderna e chidda siciliana, prifiremu usannu chidda siciliana - ma lu scritturi havi a cunziddirari tutti li cunnizzioni d'ogni casu.
  • Spissu cci sunnu dui, tri o quattru vucabbulari chi sunnu tutti quanti accittàbbili, p'asempiu: cresia/chiesa; nni/nna/nta; eccetra. Nta sti circustanzi basta ca lu scritturi usa li nostri rèuli d'ortugrafìa. (N'avvisu: pi li palori nni/nna/nta, s'attròvanu situazzioni quannu una va megghiu di n'àutra, e lu scritturi s'havi a ditirminari quali è megghiu, spissu câ rifirenna â lingua parrata).
  • Li listi di prifissi e suffissi custanti vi ponnu aiutari a fari sta scelta.
  • Pi cuncetti muderni e/o scintìfici, spissu cci sunnu li palori ntirnazziunali, e o si usa la palora forastera comu è, o si usa chidda taliana, ma usannu li nostri rèuli di ortugrafìa.

Rifirimenti[cancia la surgenti]


Lijami di fora[cancia la surgenti]

Siti unni putiti attruvari beddi asempi dû sicilianu standard: