Vizzini

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Vizzìni
Muttu:  :
Nomu ufficiali: Vizzini
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Catania
Cuurdinati: 37°10'0"N, 14°45'0"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 125 km²
Abbitanti: 6.770
Dinzitati: 57 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Buccheri, Francufonti, Giarratana, Licuddìa, Militeddu in Val di Catania, Miniu
CAP: 95049[1]
Prifissu telefònicu: +0933
Situ ufficiali: http://www.comune.vizzini.ct-egov.it/


Vizzìni è un cumuni di 6.770 abbitanti dâ pruvincia di Catania.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Vizzìni è un paisi di l'Ibblei d'urìggini assai antica. La prisenza di munzeddi di grutti trugludìtichi lu tistimonia. Nutizzi pricisi si hannu a pàrtiri di l'Etati dû Brunzu. Di stu pirìudu Ippolitu Cafici rinvinìu, ntâ cuntrata Tri Canali, nu ripustigghiu ca oi è visitàbbili ô Museu Paolo Orsi di Sarausa.

La scalazza di Vizzini.

Secunnu quarchi studiusu, Vizzìni fussi la vecchia Bidi cuntata di Tucìdidi e Ciciruni. Lu nomu addivinissi dô grecu Bedis, appui addivinutu Bidi o Bidini nti l'èbbica rumana, canciatu in Bizini di l'àribbi, appui ccô tempu addivintau Vizzìni, comu lu chiàmanu oramai chiddi dô postu.

Na mpurtanti funti stòrica, chidda di Tucìdidi, ni dicìa ca un certu Feace vinni mannatu ntâ Sicilia di l'atinisi comu ammasciaturi pi prucurari, ntê culoni jònichi, alliati a favuri dê Leontinisi pâ verra ca chisti fìciru contru a Sarausa ntô sèculu V a.C.. Lu fattu ca Vizzìni arrispunnìu a dda chiamata è na cunferma (oltri li reperta archiulòggici rinvinuti di l'èbbica greca) ca nun sulu esistìa prima dû V sèculu a.C., ma ca macari avìa arraggiungiutu nu sviluppu tali di pussidiri na milizzia accussì mpurtanti di fari antirissari Ateni. La cità, doppu ca li greci e li rumani (di cui si hannu picca nutizzi), fu adduminata dê Bizzantini e appui di l'àrabbi. Lu granni giògrafu àrabbu Al Idrisi la discrivìa comu na cità ca "è assittata supra un poju, havi campa di semininaggiuni e nu bonu tirrenu".

Doppu la duminazzioni àrabba, si havi nutizzia ca ntô 1105 Achinos de Bizinos instaurau la sò corti e ca ntô 1177 lu conti Robbertu de Bizino fiùra ntra li tistimoni dê nozzi dô re nurmannu Guglielmu II ccu Giuvanna di Nghirterra. E' nti stu piriudu ca veni a furmàrisi, abberi ô Casteddu (ca ccu lu tempu addiveni carzari nti l'etati burbònica), lu primu nucliu dâ cità, circunnatu di mura. E' sempri nti stu piriudu, ntô 1224, ca secunnu la tradizzioni Sant'Antoniu di Pàduva spummintau lu Cunventu di l'Annunziata. La cità canuscìu nu mumentu mpurtanti da sò storia quannu, ntô 1252, Curradu IV di Svevia ci desi lu privileggiu di "pirpitua dimanialità", mpignànnusi a nun la dari cchiù comu barunìa o fiudu. 'N sìcutu, pi 6 voti fu data a nu fiudatariu ma arriniscìu sempri a libbiràrisi.

Ntô 1282 la città participau a l'arribbiddioni dê Vespri. Doppu la paci di Caltabillotta (1302), essennu passata sutta ô duminiu di l'aragunisi, vinni pigghiata di Manfredi Alagona e dô baruni di Licuddìa Ughettu Santapau, ccu tuttu fussi assignata â "Càmmira Rigginali", stitujuta di Federicu III ntô 1361. Sulu ntô 1403, doppu la ricustituzioni dâ "Càmmira Rigginali" a favuri di Bianca di Navarra, Vizzìni s'arripigghiau la libbirtà. Ntê primi anni dû sèculu XV, la cità mudificau la sò struttura urbanìstica ngrannènnusi oltri li mura medivali, suprattuttu versu orienti, ntâ cuddina dû Calvariu, truvannu tri assi principali d'ispansioni ca currispùnnunu ê attuali Via Roma, Via Vittoriu Emmanueli e Via San Giuvanni.

Vista panuràmica di Vizzìni.

Ntô 1536, doppu l'avvintu di Carlu d'Asburgu, la cità torna nti un piriudu unni, sia pì arginari l'insidî sempri apprisenti ntê baruna vicinu, sia pi aggrazziàrisi lu cuvernu, accumincia ad accattàrisi a caru prezzu na manciata di privileggia e tìtula onurari, comu chiddu appuntu di "Pirpitua Dimanialità", "Meru e Mistu Imperu", "Cita' fidilissima", oltri â pussibbilità di alìggiri un veru e propiu Cunsigghiu Municipali. Vizzìni nzinu a prima mità dû Seicentu appi na cuntinua ispansioni, finu ad aviri oltri 16.000 abbitanti (cchiù assai dû duppiu di l'attuali 7.000). Macari c'avìa addivintatu un centru cchiù ca influenti ntâ Sicilia, nun anterrumpìu mai la sò cumplicata storia ca la vidìa sempri a cummàttiri ccu quarchi fiudatariu ca ni rivinnicava li diritti di pussidimentu. Accussì fu ntô 1648, quannu fu data comu fiudu ô ginuvisi Nicolò Squittini. Sulu appena trint'anni doppu, ntô 1679, grazzi a Don Giuvanni Caffarelli arriniscìu, comu avia succiurutu autri voti, a ripigghiàrisi la libbirtà.

Ntô 1693 macari Vizzìni appi li catastrofici cunsiguenzi dû trimennu trimuotu ca divastau assai paisi ntô Val di Notu. Mòrsiru quasi 2.500 pirsuni, sulu 400 pô cidimentu da Cupula da Matrici, mentri prijàuvanu propiu pi scongiuràrisi di lu piriculu dû trimuotu doppu ca avia datu nu avvirtimentu, ccu quarchi scossa di cchiù picca putenza, a malapena dui jorna prima di chidda fatali. Pì tuttu lu seculu XVIII Vizzìni happa li stissi sorti di quasi tutti li paisi da' Sicilia, subennu li diversi prisenzi ca sìcunu nti la storia di l'ìsula: di l'Asburgu ê Savoia, di l'Austriici ê Burbuni. Ntô 1848 piagghiau parti a la Rivuluzzioni ndipinnintista siciliana dû 1848. Li Sìnnaca, macari nti l'èbbica sabauda, cuntinuaru a èssiri scartati ntra li nòbbili dû postu: Catalanu, Cafici, Passanisi, Gaudiusu, Giusinu, Caffarelli. Nti lu piriudu di doppu l'annittimentu dâ Sicilia a l'Italia, nascìu Giuvanni Verga (1840-1922), lu quali accuminciau ad ambintari bona parti da sò òpira littiraria a Vizzìni: la "Cavalliria Rusticana", "Mastru Don Gisuardu", "La Lupa", "Jeli lu pasturi". Lassannu jiri lu piriudu ca va di la Prima Verra Munniali ô fascismu, nzinu a la Sicunna Verra Munniali, picchì storia troppu ricenti, va sulu arricurdatu ca sùbbitu doppu la Secunna Guerra Munniali Vizzìni appi la dulurusa sorti di assai àutri centra di la Sicilia e di lu Minzjornu d'Italia, avennu na granni unnata migratoria (cchiossai abberi l'Australia) di quasi 12.000 abbitanti, passannu di 20.885 a li attuali 7.100.

Cunziria[cancia | cancia la surgenti]

La Cunziria era na burgata artiggianali unni ntô passatu vinìa travagghiatu lu cuoju.

Pirsunaggi alliati ccu Vizzìni[cancia | cancia la surgenti]

Eventi[cancia | cancia la surgenti]

  • Prucissiuni do Signuri 'a Culunna - Miercuri Santu
  • Prucissioni di l'Addulurata" - Venneridìa Santu
  • "'A Cugnunta" - Duminica di Pasqua
  • "Sagra dâ ricotta e dô furmaggi" - 23, 24 e 25 Aprili
  • Festa di San Giuseppi - 29 Aprili
  • Festa di Maria l'Itria - Martidìa doppu a Pinticosti
  • Festa di San Giuvanni Battista - 28 e 29 Aùstu
  • Manifestazioni Verghiani - Giugnettu / Aùstu
  • Festa dô Patronu San Gregoriu Magnu - 2 e 3 Sittèmmiru
  • Tradizziunali "Fera dê Morti" - 31 Uttùviru e 1 Nuvèmmiru
  • Presepìu Viventi - Dicèmmiru

Pruverbi vizzinisi[cancia | cancia la surgenti]

  • Di mmernu ogni fichitieddu di musca è sustanza.
  • Ciancìu un cìu e doppu un cìu nun ciancìu cciù (chistu si pò cunzidirari a mitati ntra lu pruverbiu e la tiritera).

Liami Esterni[cancia | cancia la surgenti]

Vuci Cunzigghiati[cancia | cancia la surgenti]

Noti[cancia | cancia la surgenti]

  1. CAP di Vizzìni, Catania


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2006

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina