Utenti:Santu/Canti pupulari siciliani

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Sti canzuni pupulari (o canti), sunnu pigghiati dî "Canti Popolari Siciliani raccolti e illustrati da Leonardo Vigo" pi fissari pi sempri la tradizzioni parrata dô pòpulu di Sicilia, òpira stampata ntô 1857 dâ Tipugrafìa di l'Accadèmia Gioènia di Catania.
Iddi sù na cugghiuta di canzuni dû pòpulu sicilianu, pigghiati ccà e ddà nta tanti àrii di l'ìsula (di Catania e tanti àutri paisi di ccà banna, nzinu a Palermu e nn'àutri tanti paisi di ddà banna) e, ancura cchiossai, liggènnuli si capisci ca la parrata siciliana è una sula; nichi variàbbili si punnu attruvari nnâ certiduni vucàbbuli ca ponnu diffirinziàrisi ntra d'iddi, p'asèmpiu pi na vucali scanciata o pi na cunzunanti, ma la ràdica dâ palora è la stissa, comu la stissa è la grammàtica, la mètrica di comu sù custriuti li rimi dê canzuni e la sintassi dû discursu.

« Si persi ogni vucàbbulu
sicilianu veru !
parra, dizziunàriu,
li termini fineru ?
Non sacciu cchiù riflèttiri
di chi, di quannu e comu;
ahi, d'ogni cosa sicula
si persi anchi lu nomu ! »


Lodi a la biddizza di li fìmmini[cancia | cancia la surgenti]

Bedda, cui ti criau fu un serafinu
Ed un pitturi cu la pinna a manu
Cci hai 'ntra lu pettu gigghia,
e gersuminu,
La facci tunna e l'occhiu juculanu;
Hai li labbruzza di curaddu finu,
E quannu parri si' zuccaru sanu;
E iù l'amaru miseru e mischinu
Ti guardu, e ti talìu di luntanu
Supra un gerbu[1]d'amuri un carru d'oru,
E di lu celu tri ninfi calaru
Siti patruna di li novi soru,[2]
Patruna di lu mperiu rumanu;
Quannu non viju a vui nni spinnu e moru,
Sugnu vinutu di 'na via luntanu;
Quannu ti 'ntrizzi ssi capiddi d'oru,
Fai pariri la notti un jornu chiaru.
Jù vippi acqua di la virdi canna,
Ca nesci 'ncostu un pedi di lumìa
Ni vippi tanti e mi arricriai l'arma,
Scurdari non mi pozzu cchiù di tia:
Tu teni li capiddi di S.Anna,
L'occhi e li gigghia di S.Lucia,
Figghia, ca non nni fici nudda mamma,
Tutti sù beddi, e nudda comu tia.



Iu vitti un focu versu lu livanti,
Dui stiddi assicutavinu la luna,
Erinu chisti tri donni galanti,
Tutti tri erinu beddi di natura;
L'una la fici Diu, li dui li Santi,
Sunu beddi li dui, cchiù bedda è l'una;
Si voi sapiri cui è la cchiù galanti,
Chidda chi di stu cori e la patruna
Cchiù bianca Diu ti fici di la nivi,
Cchiù russa di un cucciddu di granatu,
'Ntra lu tò pettu l'ancilu ci scrivi,
'Ntra la vuccuzza ci hai meli rusatu;
Miatu [3]cui cui ci mancia e cu' ci vivi,
Miatu a cui s'assetta a lu tò latu;
Tutti li beddi l'hai fattu 'mpazziri,
Cussì 'mpazzisciu jeu, ca t'haiu amatu.
Galofaru d'argentu spampinatu,
Comu risplenni 'mmenzu a tanti ciuri!
E 'ntra di tanti chi n'hai a lu latu,
Tu sulu si' galofaru d'amuri:
Cui ti lu dissi ca t'avia lassatu?
Cu' ti l'ha dittu, ha fattu un granni erruri;,
Si vòi sapiri li peni chi patu,
La notti 'un dormu no, ma cuntu l'uri.

(Palermu)

  1. Gerbu, cullinedda
  2. Li Musi ?
  3. Miatu, biatu

Disìu[cancia | cancia la surgenti]

Vurria essiri fonti, e suriissi[1]
Avanti li to porti, e ti lavassi;
Vurria essiri tazza, e tu vivissi,
E vivennu vivennu ti vasassi;
Vurria essiri lettu, e tu durmissi,
E iu linzolu ca ti curmigghiassi;
E n'autra grazzia, figghiuzza, vurrissi,
Essiri gioia ca 'n pettu ti stassi.

(Aci)

Oh Diu, chi pisci d'oru addivintassi
E 'ntra lu funnu di lu mari jssi
Vinissi un piscaturi e mi piscassi,
'Ntra na cartedda d'oru mi mittissi;
'N menzu la Gucciaria[2] m'abbanniassi[3]
E lu miu amanti accattarimi vinissi;
Non mi curu siddu mi manciassi,
Basta ca 'ntra lu cori mi tinissi.

(Palermu)




  1. Suriìssi = surgirissi = surgissi: di surgiri (acqua surgiva)
  2. Gucciaria = Vuccirìa
  3. Abbanniari= gridu dî vinnitura. Talìa Abbanniata