Sulitu (artìculu 'n salentinu)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Cercamu persune de lu Salentu ntirissate a scrìvire artìcule, crande o pìccule, 'n salentinu per lu nosthru pruscettu nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìcule subbra le cumune salentine). Ma per favure, lasciate una thraduzione de le parole diffìcile e ndicàte la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun mporta se sete leccisu, brindisinu, o tarandinu, sempre salentinu sete! Crazie.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Sulitu (LE).


Sulitu
Nomu ufficiali: Soleto
Riggiuni: Pugghia
Pruvincia: Lecce (LE)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 29 km²
Abbitanti: 5.527
Dinzitati: 191 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Corianu, Galatina, Lècule, Martanu, Santu Dunatu, Sujanu, Sternatìa, Zuddhrinu
CAP: 73010
Prifissu telefònicu: +0836
Situ ufficiali:


Sulitu ete nu comune salentinu ca se trova intra'lla provincia te Lecce. A'n dialettu grecu lu comune se chiama Sulito.

Orìggine te lu nome[cancia | cancia la surgenti]

Lu nome Sulitu ticene ca vene te sole, ma nunn'è veru. Certi penzane ca la parola vene te basoleto(syllithos), la petra te Sulitu. Pocu tiempu arretu trovara 'na crasta, 'nu stozzu te crita ca susu stia tisegnata 'na mappa, la "mappa te Sulitu", addhrune le prime ttre llettere te lu nome (SOL) identificane lu paese. Siccomu ca la crasta ete messapica, nu sse sape cce significa 'sta parola. Te 'sta parola Soletum forzi deriva puru, siccomu ca Sulitu stae a 'mmienzu allu Salentu e 'na fiata era mutu 'mportante, lu nome te tutta la zona.

'Ngiurie te li paisàni[cancia | cancia la surgenti]

Li sulitani su 'ngiuriati Macàri. Se tice ca, mentru a 'na quarantina t'anni arretu, Sulitu era china te gente ca facìa e cacciava le macarìe: 'rrivavane clienti puru te li paìsi vicini cu sse fazzane risolvìre li probblemi. N'addhru motivu ete la leggenda te lu campanaru: 'nu monumentu maravigliosu ca se tice foe costhruitu te Matteu Tafuri, filosofu e alchimista, intra'nna notte sula, 'jutatu te li diàuli e te le mmacare.

Dialettu[cancia | cancia la surgenti]

Lu dialettu te Sulitu ete lu dialettu neo-grecu (notu comu gricànicu o griku). Stu paese salentinu face parte te la Grecìa Salentina (situata intra llu Salentu centrale) ca ete n'Ìsula linguìstica.

Santu prutettore:Sant'Antoni[cancia | cancia la surgenti]

Sant'Antoni, te Sulitu tie sinti lu santu patrunu e pruteggi propri'ognunu te qualunque sia partitu !.

Osci ca ete la toa festa, fanne a tuttu la paese cu spiccianu le cuntese, nu rancore cu no resta !.

Tutti quanti nui pruteggi te qualsiasi sia rapine: sia de quiddhre alle vetrine, ca de quiddhre alli greggi.

E se qualche malviventi vole rubba a qualche banca: dalli tie nu rancu all’anca; cu li vegna n’accidenti !.

N’addhra grazia poi hai fare prutettore de stu paese: fanne quadranu le spese sulla casa comunale !

Fanne sfaltanu le vie de campagna e , mill’a mille, fanne sorganu le ville e poi fanne ce bboi tie.

Danne a ognunu quiddhru ca vole: danni pane e danni vinu, danni l’acqua , se la vulimu e se no ..... danni lu sole !! .

Nu picca te storia[cancia | cancia la surgenti]

Sulitu è cusì anticu ca se perde nella notte te li tiempi. Dopu ca trovara ddhra crasta cu supra scritto SOL non capera chiù nienzi. Quista era la prova definitiva ca ni mancava cu dimostramu ca era n'importante città messapica (addhru ca Galatina) !! Avjiane truvatu tante addhre acchiature (tesoretti) cu sordi (monete), vasi e chissa chissa...ori ma sta fiata tocca se stannu citti tutti li detrattori. SULITU me sape propriu ca era la famosa SALLENTIA da cui il nome di SALENTINI. Me pare ca truvara puru monete te argentu ca rretu stia scrittu SALLENTINON (in grecu = dei SALENTINI). Insomma scava osci e scava crai trovara le vecchie mura. Vo bbidi ca trovane puru addrunca faciane li sacrifici allu SULE ? Se no de ddhru venia lu stemma cullu SULE ?

Raimundellu nosciu[cancia | cancia la surgenti]

Ma lu periudu cchiu beddhru pe Sulitu foe lu tiempu de la Cuntea de Raimondello Orsini ca li mise tutti in fila , zzicandu de lu sire ca vulia cu llassa tuttu allu frate grande. Allora Raimundellu cu 700 cavaglieri vae a Gerusalemme , rubba nu poco te oru e argentu e nu stozzu te discetu de Santa Caterina d'Alessandria. Torna a Sulitu e se re'mpussessa de la rroba soa e a Galatina face costruiscanu na Chiesa pe ringraziare la Santa Caterina.

Lu Papa, ca li vulia bene percè l'avja lliberatu de li nemici soi, li dese tanta robba ca non sapia chiu ddhru l'avja mmentire. Se 'nzurau bonu culla bella e giovane cuntessa de Lecce e quando sta diventava cchiù riccu e putente de lu Re de Napuli va bae more vicinu a Tarantu.


Lu fiju sou : Giovannantonio Orsini Del Balzo[cancia | cancia la surgenti]

Dopu Raimundellu la cuntessa va se ssposa proprio lu Re de Napuli e cusì pe picca tiempu foe regina. Ma ddurau pocu e quandu li morse lu maritu se ritirau a Lecce e lassau tuttu allu fiju Giovannantonio. Quistu se ngrandiu te cchiui e se spusau la nipote de lu Papa : Anna Colonna ca se la vidivi nu potivi cridire qquantu era grossa !!! ( erta e grassa). Purtroppo nun ippera fiji e qundu morse lu principe de Tarantu alla famosa cena de Altamura ( ca li vvelenara tutti cu li pezzetti de cavaddhru), lu Re te Napuli ( ca era lu nipote de Giovannantonio) se pijau tuttu.


Lu campanaru de Sulitu[cancia | cancia la surgenti]

Puru ca lu chiamane campanaru nun tene le campane e forse nu foe mancu custruitu pe campanaru. Infatti quandu lu restaurara l'ultima fiata, salera sull'ultimu pezzulu e trovara certi stuppieddhri sporchi d'oiu ca jane a servire cu ddumanu la sera o la notte ma non se sape lu motivu. Forse pe' bellezza o pe' grandezza o pe'mpurtanza stae te fattu ca lu nosciu è lu meiu de tutta la provincia e unu te li meiu d'Italia.

Ogni tantu li cade qualche furmine e se crepa te 'cchiui. Toccava ogni tantu cu controllane dhru vecchiu parafurmine cu biscianu se funziona bonu se no qualche fiata invece cu lu prutegga va spiccia ca cade qualche furmine e lu distrugge completamente !!

Se lu guardi allu merisciu o allu tramontu ,quandu lo sole lu 'ncarezza, vidi te luntanu na luce ca se parte e te ceca tantu è beddhru. Pensa ca all'iniziu avia na scala te tavule ca salia all'internu de la torre e sull'urtimo parapettu potivi vidire Otrantu e Caddripuli. Dici ca servia cu descianu l'allarme pe li Turchi ?

Moi è monumentu naziunale e s'ia studiare sulli libri te storia dell'arte !!

Varda puru[cancia | cancia la surgenti]