Sucinianìsimu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Faustus Socinus.

Lu Sucinianìsimu eni na forma d'antitrinitarianismu, iddiatu di Laelius Socinus (morsi nta lu 1562 a Zurigu) e di sa niputi Faustus Socinus (morsi nta lu 1604 ntâ Pulonia).

Uriggini[cancia | cancia la surgenti]

Lu Sucinanìsimu s'asviluppau cuntipuraniamenti a Rifurma Prutistanti.
Laelius Socinus (macari canusciutu comu Lelio Sozzini) fu lu funnaturi di a sucitati riliggiosa c'avia a upirari sicritamenti pi nun essiri pirsicuitata.
Stu suttugruppu riliggiusu (ca cirtuni ciamunu "setta") appi furtuna quannu, Laelius, lu niputi di Socinus, addinvintau nu validu tiolugu.
Nta lu 1574 li suciniani, ca ciamaunu idda stissi unitariani, criarru nu "Catichismu ppi l'unitariani" nta cui erunu ducumintati li punti di vista c'avieunu supra a natura e supra a pirfizzioni divina, accusini comu autri principia di lu loru gruppu.

Lu gruppu addivintau canusciutu nta Pulonia e accuminzau a pruspirari nisciennu da clandistinitati, apriennu cullegia e pubbricannu littiratura. Nta lu 1638 li Suciniani fuorru ispulsi da Pulonia pa li cattolici.
Finu a da data parìa ca l'upinioni pubbrica pulacca pinzava ca lu sucinianìsimu putia addivintari a cridenza riliggiosa cchiu famusa nta l'Iuropa.

Li suciniani si cungrigarru aspiciarmenti nta Transilvania e nta l'Ulanda (Mennuniti).
A partiri di lu 1643 si ni persi traccia a Raków.

Cridenzi[cancia | cancia la surgenti]

Li suciniani aviunu punta di vista raddicati sulu nta lu scitticismu e nta lu razziunalìsimu e riggitavunu l'anzignamenta urtudossa supra a Trinitati e supra a divintati di Gisù Cristu, comu discirttu nta lu Catichismu Racuvianu.
Iddi cridieunu macari ca l'unniscienza divina era limitatai a chiddu ca era a viritati nicissaria nta lu futuru (chidu c'avissi avitu difinitivamenti accarri), e nun s'appricav achidda ca era a viritati cuntingenti (chidu ca putissi capitari).
Iddi cririeunu ca, si a divintati canuscia ogni pussibbili futuru, lu libbiru arbitriu umanu era mpussibbili; e pi stu mutivu riggitavunu lu puntu di vista "duru" di l'unniscienza divina.
S'anu a diffirinziari di l'ariani, ca cririenu nta lu Cristu priesistenti.
Li suciniani sustinianu ca lu "Figghiu di Diu" nun putìa aviri trasutu nta li rialitati prima ca nasciu omminu.

A sutirioluggia di li suciniani riggetta lu punti di vista prupizzatoriu di l'espiazzioni.

Li diramazziona di li suciniani[cancia | cancia la surgenti]

Li suciniani sunu cunzidiratu anticidenti a na forma primitiva d'unitarianisìmu e lu termini 'sucinianu' eni ancora oggi utilizzatu pìarrifiririsi a la cridenza ca Gisù Cristu nun asistia prima di la so vita comu umanu.

Nota: nta lu cristianesimu lu sucinianìsimu eni macari ciamatu psilantrupismu, l'itimuloggia di "psilantrupismu" veni di lu grecu anticu psilo (sulu, simplicimenti) e anthropos (omminu, essiri umanu).

Lu psilantrupismu fu arrigittatu di li cuncili ecumenici, spiciarmenti duoppu lu Primu Cunciliu di Nicea, unni li duttrinari cristiani si misiru d'accordu.
Cridenzi similari a chiddi di lu sucinianìsimu cuntinuanu oggi nta gruppa riliggiusi cristiani comu li cristadilfiani e a Cresia da Spiranza Biniditta.