Sinagoga

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
La granni sinagoga (Velká synagoga), Plzeň, Ripùbbrica Ceca

Tèrmini grecu pi "assimblia, locu di riunioni". Si riteni ca la sinagoga happi nizziu comu stituzzioni, duranti l'esiliu babbilunisi, doppu la distruzzioni dû primu Tempiu, e purtata ‘n Palistina di l’abbrei turnati di l'esiliu. Sècunnu la tradizzioni abbràica, la sô urìggini sarissi tantu cchiù antica, e avissi asistutu già a li tèmpura dû patriarca Giacobbi ca, ancora ntâ panza di sô matri, tintava di nèscirinni ogni quannu la matri passava a latu di na sinagoga. Resti archiològgici attèstanu ca tali edifici asistìanu già ntô pirìudu succissivu a l'èbbica erudiana (Masada, Herodium), pirtantu a l'èbbica dû sècunnu Tempiu. Tra lu III sèculu e lu IV sèculu, sòrcinu nummarusi sinagoghi, spissu cu ricchi urnamenti, affrischi, e musàici, ‘n Giudea, ‘n Galilea e ntê citati dâ diaspora.

Nova sinagoga a Birlinu

‘Nquantu stituzzioni, la sinagoga rapprisenta na nnuvazzioni rivuluzziunaria ntâ vita riliggiusa di l'anticu urienti: è lu primu edificiu dû cultu ‘n cui li fidili ponnu assistiri ô cumplessu dî riti. Principiu ca va a vèniri ripigghiatu dî cresii cristiani e dî muschei musurmani. La cumparsa dî sinagoghi segna na prufunna ristrutturazzioni nterna dâ riliggiuni abbràica, nun cchiù ncintrata supra lu cultu sacrificali, ma supra lu studiu, lu nzignamentu e la miditazzioni dâ Liggi. Era pruibbitu a l’abbrei campari nta na citati unni nun cc’èranu sinagoghi. Vinìanu usati dî viaggiatura comu alberghi, unni si putìa attruvari sempri nu postu pi dòrmiri supra na panca o nta n’agnuni; ‘n effetti, la sinagoga è na stituzzioni essinziarmenti làica, unni li parrina svòrcinu nu rolu sicunnariu.

La chianta dâ maiuri parti di sti custruzzioni è chidda di na basìlica a tri navati, urintata ‘n modu ca li fidili, ‘n cunfurmitati a lu principiu cuntinutu ntâ Bibbia (Dn 6,11), ricìtanu li priieri/prijeri rivoti versu Girusalemmi. Tali chianta e urintamentu foru mantinuti videmma ntê sinagoghi custruiuti ntô Mediuevu. L'urganizzazzioni dû spazziu nternu dî sali di priiera/prijera mmeci subbìu mudificazzioni ntô cursu dî sèculi. L'arca-ammuarru (tebah) ca cunteni li ròtuli dî Sacri Scritturi (Torah) è ncastrata ntâ pareti urintali, ca talia versu Girusalemmi, mentri lu purpitu dû litturi (bimah), ci sta di frunti, ô centru dâ sala o a lu capu uppostu. Li fìmmini sunnu spissu rilicati ntê gallirii.

La cchiù antica sinagoga d'Europa s’attrova a Barcillona (Spagna), mentri la cchiù granni è a Budapest (Unghiria). Lu primatu munniali pi diminzioni spetta â sinagoga di New York.

FONTI[cancia | cancia la surgenti]

La fonti di st'artìculu è Uichipidia Taliana:

http://it.wikipedia.org/wiki/Sinagoga