Signu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ntâ linguìstica e ntâ semiotica lu signu è n'entità ca si òccupa di passari na nfurmazzioni: pi chistu putemu diri ca è l'unità funnamintali dâ cumunicazzioni. Lu plurali e' signa.
Cci sunnu tanti tipi di signa, picciò asisti na classificazzioni dî signa:

  • L'ìnnici (ditti macari sìntumi) sunnu ddi signa ca s'abbàsanu supra a lu rapportu causa-effettu; chisti avvènunu naturarmenti e nun vènunu usati cu ntinzioni di li cristiani.
    Ppi fari n'asèmpiu lu stranutu "ìnnica" ca la pirsuna è ariffriddata, oppuru siddu lu celu è nìuru-nìuru, chistu "ìnnica" ca sta ppi chiòviri.
  • Li signala sumnu ammeci ddi signa ca avvènunu sempri naturarmenti, ma vènunu utilizzati di li pirsuni cu ntinzioni.
    P'asèmpiu nu focu addumatu nta na manera pi fari apposta fumu, è nu "signali" di prisenza di na pirsuna.
    Oppuru nu badagghiu fattu apposta, voli significari ca la pirsuna si sta siddiannu.
  • L'iconi sunnu signa di tipu analòggicu, zoè c'assumìgghianu a rialità e vènunu utilizzati ntinziunarmenti.
    Ppi fari n'asèmpiu, signa di stu tipu sunnu li mappi giugràfichi ca sunnu gràfichi cu disigna ca vonnu cupiari la riali struttura dî paisi, dî paisaggi...
  • Li sìmmuli sù signa mutivati culturarmenti e utilizzati macari chisti ntinziunarmenti.
    P'asèmpiu lu culuri nìuru culturarmenti è lu sìmmulu dû luttu.
    Oppuru lu simàfuru russu voli diri ca li màchini s'hann'a firmari.
  • Pi finiri, li signa ('n senzu strittu) sunnu tipi di signa ca nun sunnu mutivati ppi nenti e vènunu usati 'n modu arbitràriu, cunvinziunali e ntinziunali.
    N'asèmpiu sunnu tutti li tipi di signa linguìstichi, oppuru li tipi di cumunicazzioni gistuali comu la lingua dî signa di li pirsuni surdi.