Sigaretta

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Simbolo convenzionale di nocività
Simbolo convenzionale di nocività
Sta vuci cunteni nfurmazzioni ca ponnu criari situazzioni di pirìculu e di danni. Li dati prisenti nun hannu nuddu valuri di stìmulu, ma sulu p'allustrari. Nun hannu, appoi, nuddu valuri priscrittivu mèdicu. Talìa l'avvirtenzi
Simbolo convenzionale di tossicità
Simbolo convenzionale di tossicità
Sigaretta
Sigaretta

Cu "Sigaretta" si pò cunzidirari quarsiasi fogghia asciugata nta carta fina pi ssiri fumata, ma lu termini eni chiù spissa utilizzata cu li fogghia asciugata di tabbaccu. A nicutina nta lu tabbaccu po ssiri additiva ppi chidi ca a utilizzanu (fumata, spirata, masticata, ecc. ecc.). Ci runi ei pirsuni u risìu di fumari macari si nun ci piaci lu sapuri o l'autri iffetta. Lu fumu ci avi macari autri cosi ca nun su bboni p'a saluti di la genti. Ci su nu munzieddu di paisi ca cianu liggi ca riciuna cu si pò cattari li sigaretti, cu li pò fumari e unni (locali pubblici o istirnamenti). Li pirsoni ca morunu pi causi currilati a l'utilizzu di tabaccu, sunu, nta tuttu lu munnu, 5 miliuni. Chissu significa 14.000 pirsuni ogni gghiornu. Ovviru una ogni circa siei sicunna, nta lu munnu, mori p'aviri utilizzatu nta so vita li sigaretti.