Santu Vitu (artìculu 'n salentinu)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Cercamu persune de lu Salentu ntirissate a scrìvire artìcule, crande o pìccule, 'n salentinu per lu nosthru pruscettu nciclupèdicu Wikipedia. Putete scrìvire quiddhru ca vulete (per esempiu l'artìcule subbra le cumune salentine). Ma per favure, lasciate una thraduzione de le parole diffìcile e ndicàte la pruvenienza de la parlata salentina usata. Nun mporta se sete leccisu, brindisinu, o tarandinu, sempre salentinu sete! Crazie.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n salentinu di Santu Vitu (BR), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Santu Vitu (BR).


Santu Vitu
[[Mmàggini:|100px]]
Nomu ufficiali: San Vito dei Normanni
Riggiuni: Pugghia
Pruvincia: Brindisi (BR)
Cuurdinati:
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 66 km²
Abbitanti: 20.071
Dinzitati: 304 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Brindisi, Carvignu, Francavidda Funtana, Latianu, Misciagni, Stuni, Santu Micheli Salentinu
CAP: 72019
Prifissu telefònicu: +0831
Situ ufficiali:


« Vo e vegnu, vo e vegnu
ma sempi inta lu cori ti tegnu. »
(Gianni Marchese, primi due versi di "Sentimento di un emigrante: Santu Vitu mia")
« O Santu Vitu mia, o Santu Vitu
o Santu Vitu mia te li taranti. »
(Pizzica di Santu Vitu, canzone tradizionale)


Santu Vitu (o Santu Vitu ti li Normanni) eti nu paisi (19.807) ti lu Salentu ca s'acchia ntra la pruvincia ti Brindisi. Eti lu settimu comuni ti la pruvincia pi nummuru ti cristiani. S'acchia 'ntra la zona ti lu Salentu iertu, a 9 km ti lu mari Adriaticu. Li abbitanti si chiamunu santuvitisi.

Geografia

S'acchia 'ntra la chianura salentina, ma noni luntanu ti 'lla vaddi t'Itria. Lu territoriu eti a tavula, solu picca picca cchiù' jertu mmeru li comuni ti Carvignu e Stuni. S'acchia 'ntra 'lla terra e 'llu mari cchiù vicinu eti la Spicchiodda, sobbra lu Adriaticu, lu lidu ti li santuvitisi, a 12 km nci štani Uacitu, riserva naturali ti lu VuVuEffi puru sobbra l'Adriaticu. Lu joniu inveci štani a 'nna quarantina ti km. Santu Vitu štani cchiùi o menu a 100 m sobbra lu mari, pi essiri precisi tra 'lli 57 e 'lli 146 m. La vanna cchiù' jerta ti lu paisi eti mmeru lu Castieddu d'Alceste, ca štani a 119 m.l.m.

Li tištanzi ti li cchiù' granni paisi ti la Pugghia sontu:

Ti lu satellite (wikimapia)

Mappa (wikimapia)

Shtoria

Comu nascìu

Fori santuvitesi, "Ammazzaciucci"
La Basìlica, Chiesa Matri ti Santu Vitu
La chiazza Leonardu Leu
Àrviri ti aulìa tìpicu

Comu nasci Santu Vitu no si sapi. Avi picca ca hannu truvatu reperti archeologici di na tomba cu li reshti ti 30 sepulturi e vasi ti lu XVIII - XVII seculu a.C. mmeru le Mondescine, quindi lu paisi era abbitatu già all'epoca ti lu bronzu. Doppu vennuru l'Illiri ti l'atra vanna ti lu mari adriaticu e doppu ancora, tra lu XII e l'XI seculu a.C. vennuru li Cretesi e li Micenei. Ti la fusioni ti sti populazziuni nàsciu na civiltà particulari, li Messapi, ca coshtruerunu li primi paisi fortificati, ti quishti certi ancora osci esishtunu, li primi shtrati, ca ancora muni sontu rimashti ugguali, almenu pi li linii generali. Santu Vitu s'acchia ammienzu allu territoriu messapicu, chiamatu Dodecapoli e infatti hannu cchiatu pariti e coshtruzzioni ti lu VII-VI seculu a.C. ti li Messapi mmeru Castieddu e Paritoni. Shti reperti fannu capiri ca 'nc'è shtata na civiltà ca è avutu to piriudi: la prima cu costruzziuni cchiù primitive a capanna, quera doppu inveci li facevunu a cannizzu. Ti lu paisi po' si ni scerunu, sarà perceni pirderunu na uerra. Doppu, tuttu lu Salentu si lu pigghiarunu li Romani 'ntra lu 267 a.C.-266 a.C.; Brindisi tiviniu culonia latina 'ntra lu 244 a.C. e po' municipiu 'ntra l'89 a.C., criscennu economicamente e strategicamente pi la posizzioni e pi la ricchezza ti la terra: lu uegghiu, lu mieru e la biava. Nàscìu, 'ntra la zona, puru l'artiggianatu: 'ntra li furni ti Apani e Giancola si facevunu li capasuni pi lu mieru e lu uegghiu e po' li purtavunu 'n'Grecia, Eggittu, Siria e allu Mari Neru.

Età di mmienzu

Lu nomi ti lu paisi veni ti li Schiavuni o Slavuni (emigrati ti la Slavonia, 'ntra la Croazzia ti osci) cu si ni scappunu ti li pirsecuzziuni ti li Saraceni, ncercarunu fortuna sobbra l'atra coshta ti l'Adriaticu e deciderunu cu si fermunu 'ntra la bbona terra ti Santu Vitu ca chiamarunu "Castri Sancti Viti" in onore a Santu Vitu martiri ca, sarà, iddu shtessu era slavu. Ti tannu, lu paisi si chiamou semplicemente Santo Vito, San Vito degli Schiavoni o puru San Vito in terra d'Otranto. Certi sthudiusi penzunu ca lu paisi fuè criatu ti lu normannu Boemondu d'Altavilla (1050-1111), figghiu ti Robbertu lu Guiscardu ca, pi l'amori pi la caccia, ordinou la coshtruzzioni ti la torri quatrata, ca ancora osci esishti, ammienzu alli boschi propia com'era Santu Vitu alli tiempi.

Lu paisi crìsciu versu la fini ti l'età ti mmienzu, quannu la torri normanna difinneva tutti li crishtiani ca vinì abbittavunu a Santu Vitu ti l'atri paisi, percè si ni scappavunu ti l'attacchi ti li Turchi. Pi la tranquillità, li santuvitisi cuminciarunu cu penzunu allu commerciu e a cummannari sobbra la zona. Solamenti 'ntra lu 1440, quannu lu paisi fuè organizzatu a Comuni, continuou lu shtessu l'organizzazzioni feutali ti la società e l'obbitienza allu rre. Lu paisi appartiniu alli Altavidda, poi alli principi Sambiase, alli Orsini ti lu Balzu e alli Dentice ti Frassu.

Ti lu rinascimientu all'età moterna

'Ntra lu 1450 circa, lu pincipi ti Tarantu Giuvanni 'Ntonniu Orsini ti lu Balzu ca vulì difendeva megghiu Brindisi, coshtruiu nu canali ca uneva lu portu ti intra cu curu ti fori. Nascerunu però probblemi: l'acqua shtagnanti feci vinì la malaria, e pi stu motivu Brindisi tivintou povera, murerunu assai crishtiani e atri si ni scerunu chiù intra, 'ntra li paisi, ddo si viveva megghiu. 'Ntra shtu piriodu li masserii ebberu furtuna, puru a Santu Vitu. Ti lu XV seculu lu paisi cuminciò cu cresci, versu lu fori mmeru nord e est. 'Ntra lu 1484 fuè saccheggiatu ti li Vinizziani. 'Ntra lu 1571 certi santuvitisi, turnannu ti la battaglia ti Lepantu, pi la vittoria che ebberu, deciderunu cu coshtruiscunu la Chiesa Madri. Quannu ccumencia lu Seicientu la situazzioni economica va fiacca: l'agricoltura reshta 'ntra li mani ti li prieviti e ti li nobbili, no pò godiri quindi ti quiri innovazziuni ca canoscunu 'ntra atri vanni ti l'Europa. Appartenennu alla Terra d'Otrantu, alli tiempi reggioni ti le Regnu ti Napoli, Santu Vitu shtava sotta allu rre spagnolu ca, 'ntra shtu piriudu, pinzava cchiuni alli colonie ti L'America Latina, china t'oru e argentu, cce alli territori ti lu Mari Meditirràniu. Inizia cussì nu piriudu di tecadenza geo-politica e economica, ma no culturali; cresci cu tutta la forza, l'arte barocca 'ntra la musica e 'ntra l'architettura. Doppu nu piriudu ti l'Asburgu, rre ti Napuli, Santu Vitu va sotta li Borboni e pò trasi 'ntra lu Regnu ti li to Sicilii. 'Ntra lu 1799 la populazzione partecipa alli iteali ti la Repubblica Napulitana e 'ntra l'Ottocientu lu paisi ospitou circuli ti la Carboneria. 'Ntra lu 1861 trasiu 'ntra lu Regnu d'Italia e 'ntra lu 1863 San Vito degli Schiavoni canciò nomi e tivintou San Vito dei Normanni.

Osci

Sotta a Mussolini, Santu Vitu canusciu nu sviluppu urbanisticu e infrashtrutturale bbuenu: fuerunu coshtruiti importanti palazzi comu la scola elementare I circulu, la pineta, lu Municipiu e lu palazzu ti li poshti. 'Ntra lu 1927 nàsciu la pruvincia ti Brindisi, addò trasiu Santu Vitu, spartennu la vanna cchià ierta ti la pruvincia ti Lecce. 'Ntra lu 1943 lu rre Vittorio Emanuele III, cu si ni voli scappa ti la Liberazzione ca scutulava l'Italia e si ni sciu a Brindisi percè vulì rrivava 'n' Grecia cu lu guviernu ti lu maresciallu Pietru Badogliu. 'Ntra shtu piriudu lu rre turrmiu la sera a Santu Vitu. 'Ntra l'anni sessanta, la frabbrica petrolchimica ti Brindisi ca si aggiungiu a quiri meccanichi e aeronavali, pigghiou assai uemmini santuvitisi, ca passarunu a fatiari ti lu fori alla frabbrica. 'Ntra stu piriudu l'Ammericani aprerunu la base aronautica (San Vito Air Station) 'ntra na zzona strateggicamenti centrali alli tiempi ti la Uerra Fredda. Doppu la feceru tivintà cchiù piccenna cu la catuta ti lu Pareti di Berlinu, ma criò fatia pi la popolazzioni locali e venneru puru fatiaturi ammericani. 'Ntra l'anni settanta, Santu Vitu canusciu nu secondu piriodu ti crescita urbanistica cu la zzona 167, mmeru lu nord ti lu paisi. Stu quartieri teni condominii popolari ma puru residence e villette. Ti lu 14 aprili ti lu 1994, pi concessioni ti lu presidenti ti la Repubblica, Santu Vitu eti Città. Osci lu paisi canosci nu processo di terziarizzazzioni ti l'economia e voli nu sviluppu cu la commercializzazioni ti li prodotti locali bbueni e voli usa li risorsi ti lu territoriu pi fa cresciri lu turismu.

Liami nterni

Lu stissu artìculu 'n sicilianu standard

Purtali di lu Salentu – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra lu Salentu.