Santa Marìa di Licuddìa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Santa Maria di Licuddia)
Santa Marìa di Licuddìa
Muttu:  
Nomu ufficiali: Santa Maria di Licodia
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Catania
Cuurdinati: 37°37'0"N, 14°54'0"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 26 km²
Abbitanti: 6.745
Dinzitati: 259 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Biancavilla, Patennò, Ragalna
CAP: 95038
Prifissu telefònicu: +095
Situ ufficiali: http://www.comune.santamariadilicodia.ct-egov.it/
La Turri di Palazzu Brunu

Santa Marìa di Licuddìa (o Fuddia ntâ parrata lucali) è un cumuni di 6.745 abbitanti dâ pruvincia di Catania e pparteni a Diocesi di Catania.

L'abbitanti sunnu nnuminati (di chiddi di l'àutri paisi vicinu) i babbi dâ murami, mentri ca iddi stissi si dìciunu "Fuddioti".

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lu paiseddu è anticu assai. Dìcinu li studiusi ca nascìu addirittura nnô sèculu II a.C., e lu funnau li Sicani. La cuttà antica, sutta li greci si chiamava Inessa. Quannu arrivaru li romani, tirittuppiti cci canciaru nomu, e la chiamru Etna. Sta città era granni, nni parràavanu li libbra e avìa macari unni facìanu li sordi. Macari lu granni Ciciruni parrau di sta citati. Comu fu e comu nun fu, scumparìu, e nun si nni sappi cchiù nenti.

Ntô 1143, quannu lu Cunti di Patirnò cci desi lu tirrinu ê Binidittini, pi fari lu munasteru, sta cuntrata si chiamava Fuddia, e allura datu ca lu munasteru era didicatu â Matri di Diu, lu chiamaru Santa Maria di Licudia. Ntô 1205 lu viscuvu fici addivintari lu munasteru abbazzia. Di tannu, re, papi, mpiratura, cci faceru tanti dunazzioni.

Doppu ca si nni jeru li mònaci, lu pasisi cci lu ccurparu a Patirnò. Li fuddioti tantu fìciru, ca ntô 1841, turnau paisi ndipinnenti.

Munumenti[cancia | cancia la surgenti]

La Chiesa Granni[cancia | cancia la surgenti]

La Matrici dû paisi è assai antica. La chesa urigginali è dû sèculu XIII, mentri ntô 1734, la cunfraterna dû Santissimu Sacramentu, fici nautra chiesa a spadda di chidda dî mòonaci. Ntô 1911, sti dui chiesi li junceru cu l'archi ntô muru ntô menzu, accussì si fici na chiesa sula. Ntra la chiesa cci sunnu tanti òpiri mpurtanti. Li beddi statui dûo Crucifissu dû sèculu XIII, di Santa Girtrudi dû 1350, di San Giuseppi, ca è lu santuzzu dî fuddioti, ca è dûo sèculu XVI; San Binidittu, dû sèculu XVII; la Bedda Matri Mmaculata, dû 1753, San Luiggi du setticentu. Tra li tanti beddi quatri, vannu taliati a Sacra Famigghia, all'altaru maggiuri, a Madonna Assunta, e Santu Liuni.

La Turri[cancia | cancia la surgenti]

Nni l'annu 1143, li mònaci fìciru na bella turri a latu â chiesa matrici, ppi ppinnìricci li campani. La fìciru di stili mistu, gòticu e rumàanicu. Nnô tettu cci mìsiru li merri, e li finestri li fìciru duppi. Nnâ parti di supra, ha rriccheru cu strisci di petra di lava e petra ianca. Sutta a turri, c'era a chiesuzza di Santu Liu, unni i monici, urricavanu i so murticeddi. A turri ha usavanu macari ppi farisi signali di lustru, tra a turri di Paternò e chidda di Dernò.

La Funtana dû Cherubinu[cancia | cancia la surgenti]

Sutta lu vausu di petra lavica, na zona vascia do paisi, c'è na bedda funtana. L'acqua ca nesci da ucca de maschiruni, è na surgiva naturali, comu tanti ci nn'è sutta a terra di Fuddia. Sta funtana fu fatta no 1753, supra nautra funtana ca ficiru l'Aragonesi.

Lu Cumuni[cancia | cancia la surgenti]

Lu palazzu dû cumuni, supra a murami, e zzo ccu resta da vecchia bbadia. Sta latata fu fatta no 1662, però a mità ottucentu fu rifatta comu a facciata da matrici. Da parti d'intra nisceru tanti reperti de tempi do medioevo.

La Chiesa ô Carmunu[cancia | cancia la surgenti]

La chiesa nica, fu fatta ntô 1929, di Patri Ronsisvalli, ca era tantu devotu a Matri do Carmunu. A parti dintra è tutta bbirsata pulita, che stucchi barocchi, ca ci fici don Pippinu a Pinta.

Autri Chiesi[cancia | cancia la surgenti]

  • Chiesa dâ Cunsulazioni, dû 1837
  • Chiesa di l'Armi o Priatoriu, dû sèeculu XIX
  • Chiesa dû Cimiteru, dû 1897
  • Chiesa da Maculata e vigni, dû 1932
  • Chiesa do Chianu e malati, di l'èpuca mediuevali
  • L'atareddu dû Purrazzaru, di l'anni '30

Palazzi e Villi[cancia | cancia la surgenti]

  • L'Abbazzia, dû sèeculu XIV
  • Palazzu Spina, dû seicentu
  • Palazzu Ardizzuni, dû setticentu
  • Palazzu Brunu, dû settiecentu
  • Lu Belvedere, villa dû 1957
  • La Villetta de Consuetudini
  • Li pedi d'alivu millinnari