Sant'Eleuteriu e Anzia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Tavula bizantina di Santi Eleuteriu e Anzia

Eleuteriu e Anzia (Missina ?, 94 ? - Roma, 15 di dicèmmiru 130) sunnu dui Santi vinirati dâ Cresia Cattolica e Ortudossa.

Aggiografìa[cancia | cancia la surgenti]

L’Atti greci e latini sunnu arriccuti di Liggenni. Floru pi erruri liggìu Apulia Aecaenam comu Apulia Messanam e quindi Missina e li Santi Eleuteriu viscuvu di l’Illiricu (oj Dalmazzia), so matri Anzia e lu Prifettu Curebu traseru nò Martirulogiu Romanu comu martiri di Missina. Fu chiamatu puru Libirali o Libiranti. Eleuteriu, fighu du cònsuli Eugeniu e di Anzia stava a Roma. Quannu ebbi vint’anni fu fattu parrinu e poi viscuvu dû Papa sirianu Anicetu (155-166). Fu mannatu pi evangelizzari l’Illiricu e sò matri partiu cu iddu. Lu ‘Mpiraturi Adrianu pi mezzu du conti Filici lu fici arristari e cunnannari comu Cristianu. Misu supra un lettu ‘nfucatu, dintra na cuarara d’oghu bullenti cu pici e resina e mannatu nò Culusseu chi liuna, ci fu tagghiata la testa câ spata. La stissa sorti ebbi sò matri e lu Prifettu Curebu, ca assistiu ô martiriu di Eleuteriu, si fici cristianu e fu puru iddu ammazzatu ca spata. Ci sunnu però varii ipotesi supra ô locu dunni fu lu martiriu. C’è cu voli a Roma, autri, secunnu una tradizioni latina, a Aeca na Pugghia (oj Troia), o in Dalmazia, o a Casteddu Misenu o Misinu o Mesiu, oj Munti Musinu no Cumuni di Sacrofanu (RM). Puru la data dû martiriu è incerta. Pi Greci è lu 15 Decemmiri; pî Latini lu 18 Aprili. Ci foru ‘ntitulati tanti Cresie: a Roma, Nepi, Vastu, Parenzu d’Istria, Aeca, Chieti, Beneventu, Salernu, Sulmona, Mugnano dû Cardinali, Arianu Irpinu, Terracina, Arci, Canne in Puglia e ô Munasteriu dâ Maiella. Pigghia lu so nomi la frazioni di S. Eleuteriu vicinu a Arianu Irpinu (AV).

Li Riliquii[cancia | cancia la surgenti]

La tradizioni voli ca nò 137 lu viscuvu Primu avissi trasferitu di Roma a Rieti li Corpi di Santi Eleuteriu e Anzia. Lu 13 di austu 1198 lu viscuvu Adolfu Secenari, â prisenza dû Papa Innucenzu III, purtò li Riliquii dâ Catidrali â Batìa vicinu la Citati. No 1562 turnaru na Catidrali di Rieti e sunnu vinirati na Cappella dû Crucifissu. Autri Riliquii sunnu a Roma na Cresia di Santa Sabina sutta l’artari di San Larenzu, ripurtati da Cresia di San Giuvanni da Pigna pi ordini du Papa Sistu V. Autri Riliquii foru mannati a Missina nò 1936 â Parrocchia di Santi Petru e Paulu da Citati di Palermu, unni eranu vinirati na Cresia di Santa Ninfa1783. Autri Riliquii sunnu a Troia (FG), na Catidrali, purtati dâ Citati di Tibera lu 17 di giugnettu 1105.

Liami[cancia | cancia la surgenti]