Roger de Moulins

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Roger de Moulins

Roger de Moulins fu Granni Maistru dê Cavaleri Uspitaleri1177 â sò morti ntô 1187, doppu Giubbertu di Siria.

Li Uspitaleri èranu rivali dê Cavaleri Timplari di Girusalemmi, ma Papa Alissantru III cummincìu Roger a fari n'accordiu cu iddi ntô 1179. Ntô 1184 iddu furriau pi l'Europa nzèmmula a Arnaud de Toroge, lu Granni Maistru dê Timplari, e Heraclius, lu Patriarca Latinu di Girusalemmi, e purtannu l'òrdini di l'Uspitaleri ntâ Nghirterra, ntâ Francia e ntâ Girmania. Ntâ turnata iddu ajutau li Nurmanni a pigghiari la cità greca di Tissalònica ntô 1185.

Ntô mentri dû sò tempu comu Granni Maistru, li Uspitaleri addivineru cchiù forti ntâ pulìticaRegnu di Girusalemmi. Roger, cuntrariu a Raynald de Chatillon e Guy de Lusignan, prima rifiutau di abbannunari l'ufficiu di Ministru dû Tisoru nzinu a quannu vinni ncurunatu Guy comu Rè di Girusalemmi ntô 1186. Pigghiau parti ntâ Battagghia di Cresson, ô quantu di Nazareth, contru a Saladinu, lu 1 di maiu 1187, unni vinni ammazzatu cu nu corpu di lancia ntô pettu.