Quinquirimi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Ntirpritazzioni dû XIX sèculu, nu sistema quinquirimi cu cincu liveddi di rimi.

La quinquirimi (n grecu anticu πεντήρης, n latinu quinqueremis), era nu tipu di navi di guerra pruvinenti dû sviluppu dâ tririmi, vinni usatu prima dî grici nta l'èbbica ellinistica, dopu dî cartagginisi e rumani da lu IV sèculu a.C., a lu I sèculu d.C..

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La cchìu cilibbri dî navi di guerra ellinistica, era a causa di lu sò granni utilizzu cartagginisi e rumanu, lu quinquirimi nvintatu da Dionisiu lu vecchiu.

Dopu la scunfitta nnâ spidizzioni Atinisi n Sicilia lu 413 a.C., avìa divintatu palisi ca i rimatura dî liveddi supiriuri eranu esposti a l'attaccu nimicu, d'accussì vinni dicisu di prutiggirili cu nu ponti supiriuri. Sti quinquirimi nun parìanu èssiri cchìu stabbili di li sò pridicissuri (tririmi), e macari pâ scarsitati di l'òmini addistrati, cuntinuaru a utilizzari lu tririmi comu forza principali dâ marina. Pi la granni parti dû IV sèculu a.C., lu quinquirimi era lu tipu cchìu pisanti di navi da guerra, è spissu vinìa usata comu navi mmiragghia dâ flotta cumposta da tririmi e quatririmi. Nnû meditirràniu urintali fotu canciati cu li pulirimi ca cuminciarunu a spuntari nni l'ùrtimi dui dicenni dû IV sèculu a.C., ma n uccidenti eranu la spina dursali dâ marina di Cartaggini. Avìanu nu equipaggiu di 400 òmini, nu ripartu da 70 a 120 surdati e 300 marinai n tri fili, dui rimaturi nni l'òrdini supiriuri, dui nnû sicunnu òrdini, e unu nni l'òrdini nfiriuiri. Quannu la Ripùbbrica rumana, ca nun avìa na granni flotta, vinni ntirissata nnâ prima guerra pùnica cu Cartaggini, lu sinatu rumanu fici custruiri na flotta di 20 tririmi e 100 quinquirimi. Sicunnu Pulibbiu, i rumani cunquistarunu na quinquirimi e la utilizzaru comu mudellu pi li navi, ma ca li copi rumani vinninu cchìu pisanti dî navi cartagginisi.

Dicilinu dî quinquirimi[cancia | cancia la surgenti]

Duranti l'urtimi granni battagghi navali di l'antichitati, la battagghia di Aziu31 a.C., Cesari Augustu mpiegau navi cchìu liggiri e quinni cchìu facili da manuvrari, pi scunfiggiri chiddi cchìu pisanti di Marcu Antoniu. Duranti st'avvinimentu lu mpiru rumanu uttinni lu cuntrollu dû nteru mari meditirràniu, mancau d'accussì la nicissitati di tenìri na flotta pisanti e, pi lu 325 nun c'eranu cchìu quinquirimi.

Equipaggiu[cancia | cancia la surgenti]

La tistimunianza dî quinquirimi è furtimenti parziali. Li tririmi duvìanu lu propriu nomu a la prisinza di tri òrdini suvrapposti di rimaturi. Li quinquirimi avìanu duvutu aviri cincu òrdini suvrapposti, ma nasci lu prubrema di ntirpritari li succissivi custruzzioni cu nu nùmmaru ancora maggiuri d'òrdini suvrapposti. Sicunnu Pulibbiu, na quinquirimi purtava a bordu 300 rimaturi, 120 upliti e 50 òmini di l'equipaggiu. Sicunnu lu stòricu ulannisi Fik Meijer i lati dâ quinquirimi eranu ccussì assignati:

  • 58 òmini (thranites) nnû liveddu supiriuri cu 29 rimi
  • 58 òmini (zygites) nnû sicunnu òrdini cu àutri 29 rimi
  • 34 òmini (thalamites) nnû liveddu nfiriuri cu nu remu a testa.