Pugghia (artìculu 'n salentinu)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n salentinu di Sulitu (LE), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Pugghia.


Puja
Muttu:  
Nomu ufficiali: Puglia
Zona: Italia miridiunali
Capulocu: Bari
Aria: 19.000 km²
Abbitanti: 4.000.000
Dinzitati: 210 ab./km²
Pruvincî: Bari, Brìndisi, Foggia, Lecce, Tàrantu
Cumuni: 258
Situ istituzziunali: -
Prisidenti: Nichi Vendola di lu 4.4.05
Mappa

La Pugghia (o Puglia o Puja o Pùia a'n salentinu) ete na reggione te l'Italia meridiunale ca tene sei pruvince. Cunfina a nord cullu Molise, a ovest culla Campania e la Basilicata, a sud cullu Mare Joniu e a est e nord cullu Mare Adhriaticu. Lu nome storicu ete Apulia (ca vene te lu Grecu Iapyghìa, Iapigia) percè li primi abbitanti se chiamavane Apuli (gr. Iapigi).

Geografia[cancia | cancia la surgenti]

La Puja ète la regione cchiù a est ti l'Italia: Punta Palascìa, 'mmèru Utrantu, 'ntràllu Salentu, ète largu 80 km ti li coste ti l'Albania e bbète lu puntu cchiù a est 'ntràll'Italia.

Ete mmuddhràta ti lu mare Atriaticu e ti lu mare Joniu e bbète la regione ti l'Italia continentale culla cchiù llonga estensione ti li coste. Oltre cca ti lu mare, li confini ti la regione suntu segnati ti lu fiume Fortore, ti lu Subappenninu ti la Daunia e ti la depressione bradanica. Apparte l'urtima zona ti l'Ofantu, nuddhru fiume pugliese si pote navigare. Li acque ti 'ntrà 'sta regione su' picca e bbènune pi lla maggior parte ti li lachi costieri, comu quiddhri ti Lesina e ti Varanu e puru li lachi Almini.

Lu territoriu soa ete chianu pi llu 53, 3%, cuddhrinare pi llu 45,3% e montuosu sulu pi llu 1,5% e quistu face ddintà' la Pujia la regione menu montuosa ti 'ntràll'Italia. Li montagne cchiù bbàute si ttròane 'ntràllu Subappenninu ti la Daunia, addò si rrìane li 1152 m ti lu Monte Curnacchia, e sùbbra llu Garganu, culli 1055 m ti lu Monte Calvu.

Li chiane suntu costituite ti lu Tavoliere ti li Pujie, ca occupa quasi mènza Capitanata, ti li coste ti la Terra ti Bbàri e ti la chiana ti lu Salentu. Lu territoriu cuddhrinare pujiese ete occupatu ti li Murge e li serre salentine.

Tialetti[cancia | cancia la surgenti]

'Ntra la Puja se cuntane doi tipi te tialetti (pujesi tu cruppu meridiunale e salentinu) e suntu presenti thre isule linguistiche (lu francupruvenzale te Faetu e Ceje Santu Vitu 'ntra la pruvincia te Foggia, l'arbereshe 'ntra lu comune te San Marzanu 'ntra pruvincia te Tarantu e u Griku 'ntra la zona chiamata Grecìa Salentina 'ntra la pruvincia te Lecce). Li tialetti pujesi se potune spartìre tra quddhri foggiani a Foggia e pruvincia e quiddhi baresi a Bari finca a Barletta. Quiddhri salentini invece se potune classificare comu settentrionali, centrali e meridionali. E doi famigghiee te tialetti suntu spartute te na zona te transizzione ca vaje te Tarantu città finca a Ostuni, e muccia la città te Massafra, Ceje e quarche paesinu piccinneddhu. Na cosa particolare ete lu tialettu ca se cunta 'ntra 'li paesi te l'isole Tremiti, ca se ssimigghia mutu all'ischitanu, percè i nanni ti cristiani ca abbitane dhai se spustara alli tiempi tu dominiu borbonicu tu sud Italia.

Varda puru[cancia | cancia la surgenti]

Purtali di lu Salentu – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra lu Salentu.