Psittacismu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.


Lu psittacismu (itimuloggìa greca ψιτταχόζ e di lu latinu psittacus, pappajaddu) fussi arripetiri li palori di l'autri comu a nu pappajaddu.

Lu psittacismu ppo arrivàri a addivintari nu veru e propriu disturbu mintali.

Veni macari usatu nta l'accizzioni cchiu astratta ri discurri supra a argumintazzioni senza cumprendiri lu significatu veru di chi si stapi riciennu.
Ppi Leibniz, lu psittacismu jeni currilati a li cusiddetta " (pensées sourdes nta lingua francisi), macari ciamati pinzera cechi (cogitationes caecas nta lingua latina).
Troppu spessu certi ommina sunu purtati a ragghiunari nta termini di pinzera ca pigghiarru di l'autri, o di li so stessi ricorda, ripitiennuli senza essiri viramenti cunzapevuli e senza ca fuorri analizzati e criticati.
Nta sta manèera li so stissa pinzera addiventau psittacismu, palori vacanti ca nun arricchisciunu viramenti lu spiritu.