Pirduta dâ «G» ntervucàlica

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ntâ lingua siciliana, la pirduta dâ "g" ntervucàlica poti succèdiri, puru siddu chistu succedi supratuttu ntâ lingua parrata.

Diffusioni[cancia | cancia la surgenti]

  • Nta tutti l'àrii di la Sicilia, ntâ lingua parrata, li palori pèrdinu a li voti la "g" ntervucàlica (p'asempiu "liàmi"/"lïàmi"/"lihàmi", "augghia"/"ahùgghia", "riàlu"/"rïàlu"/"rihàlu", "spiazziòni"/"spïazziòni"/"spihazziòni", "màu"/"màhu", "maàra"/"mahàra", "Baarìa"/"Baharìa", ecc.).
  • Nta arcuni zoni, la "g" ntervucàlica nun spari cumpretamenti pirchì è rinchiazzata di na "j"

(p'asempiu "lijàmi", "rijàlu", "majàra", ecc.).

  • Nta quarchi zona dâ Sicilia, la "g" ntervucàlica veni stracanciata 'n "v" (p'asempiu "avùgghia", "màvu", "rivòrdu", ecc.).

Nu finòminu prisenti nta àutri lingui[cancia | cancia la surgenti]

Ci voli nutari ca stu finòminu funèticu nun è tìpicu sulu dû sicilianu, pirchì asisti nta àutri lingui neolatini, comu p'asempiu la lingua corsa ca havi li furmi:

agostu / aostu (zoè 'n sicilianu: "agustu", "austu", "avustu")

fràgula / fràula (zoè 'n sicilianu: "fràgula", "fràula", "fràvula")

ecc.

Rifirimenti ca ùsanu palori cu la "g" nizziali ntervucàlica sana[cancia | cancia la surgenti]

  • Vucabbulariu di Camilleri, 1998
  • Vucabbulariu di Lucio Zinna - Antares Editrice, 2002

Rifirimenti ca ùsanu palori cu la "j" mmeci di la "g" nizziali ntervucàlica[cancia | cancia la surgenti]

Rifirimenti ca ùsanu palori cu la "v" mmeci di la "g" nizziali ntervucàlica[cancia | cancia la surgenti]

Rifirimenti ca ùsanu la pirduta tutali dâ "g" nizziali ntervucàlica[cancia | cancia la surgenti]

Rifirimenti ca ùsanu li littri ä, ë, ï, ö, ü, p'evidinziari lu dittongu fàusu criatu[cancia | cancia la surgenti]

  • Vucabbulariu di Camilleri, 1998

Rifirimenti ca ùsanu la "h" ntervucàlica p'evidinziari lu dittongu fàusu criatu[cancia | cancia la surgenti]

Sicilianu standard usatu ntâ wikipedia siciliana[cancia | cancia la surgenti]

Raccumannamu d'usari li formi siciliani câ "g" o câ "j". Si ponnu usari macari li furmi cu la pirduta tutali siddu li vucali sunnu diffirenti (p'asempiu "liami", "augghia", "rialu", e "mau" ponnu èssiri accittati ma "maara" nun cunveni). Si cunzigghia di nun usari la "h" spagnulizzanti.

Liami nterni[cancia | cancia la surgenti]