Pablu Picassu

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
« Li computer sunnu nùtili. Ni ponnu sulu dari li risposti. »
Mmàggini pâ seri di l'artìculi circa la pittura
Artìculu dâ seria
Pittura
Argumenti

Pittura · Pittura taliani
Quatri · Musei

Catigurìi

Arti · Pittura (artisti) ·

Pablu Picassu (25 di uttùviru 18818 di aprili 1973) pitturi spagnolu di fama munniali, fu pi sicuru unu dî mastri dâ pitturaNovicentu. Lu sò nomu cumpretu era Pablo (o Pablito) Diego José Santiago Francisco de Paula Juan Nepomuceno Crispin Crispiniano de los Remedios Cipriano de la Santisima Trinidad Ruiz Blasco y Picasso Lopez.

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Pablu Picassu (1962)

Natu a Malaga (Spagna), ancora picciutteddu, ntrô 1895 Picassu si traslucau câ famigghia a Barcillona e accuminza a sèquiri li lizziuna di pintura di sò patri e poi trasi ntrâ pristiusa Accademia dî Beddi Arti di Madrid. Doppu quarchi misi s'arricogghi a Barcellona a rapi nu studiu di pittura. A st'èbbica avìa sulu 16 anni.

Lu "pirìudu blu" e lu "pirìudu rosa"[cancia | cancia la surgenti]

Ntrô 1900 va pû primu viaggiu a Pariggi e doppu diversi viaggia ntrô 1904 dicidi di si traslucau ntrâ capitali franzisi. Ntra stu pirìudu li sò quatri hannu lu culuri blu comu culuri priduminanti. N'annu doppu lu culuri priduminanti addiventa lu culuri rosa.

A Pariggi addiventa amicu di Henri de Toulouse-Lautrec. Canusci videmma a Fernande Olivier cui havâ addivintari la sò mudella e amanti.

A pàrtiri dû 1907 accuminza a aviri successu, ma si rifiutava di participari a mostri pùbbrichi.

L'amistati cu Braque[cancia | cancia la surgenti]

Ntrô 1907 canusci a Georges Braque e accuminza na cullabburazziuni artìstica ca duna vita ô Cubismo. La cullabburazziuni finìu ntrô 1914 quannu Braque s'arrancàu pâ prima verra munniali.

Ntrô 1917 va a Roma unni canusci la ballarina Olga Koklova e n'àutru annu si nzùranu e vannu a vìvinu a Pariggi. Picassu è ià riccu e famusu.

Ntrô 1921 nasci Paulo e cchiù tardu lu nguaggiu havi na crisi quannu Pablu si nnammura dâ diciasittenni Marie Thérèse Walter. Circau di accanzari lu divorziu ma nun cci arriniscìu mai. Ntra sti anni si didicau videmma â puisìa.

Guernica[cancia | cancia la surgenti]

Guernica

Videmma ca vivìa ntra Franza, Picassu arristàu sempri liatu â sò patrìa tantu ca ntrô 1937 lu cuvernu spagnolu lu cumanna pi fàciri nu quatru pi l'Ispusizziuni Munniali di Pariggi. Fu lu sò quatru cchiù famusu, Guernica, ispiratu ô bummardamentu di na citati duranti la verra civili spagnola.

Ntrô 1943 canusci la pintatrici Françoise Gilot, ca a dd'èbbica avìa 20 anni. Cu idda vivi deci anni e cci duna dui figghi, Claude (1947) e Palma (1949).

Ntrô 1946 si stralucàu ntrô sud dâ Franza e si dèdica â ciràmica.

Lu mpignu pulìticu[cancia | cancia la surgenti]

La firma di Picasso

Ntrô 1944 s'iscrissi ô Partitu Cumunista e participàu a cunfirenzi ntirnazziunali pâ paci.

Ntrô 1953 veni lassatu di Françoise ma prestu lu postu veni accupatu di Jacqueline Roque ca nzuràu ntrô 1961 e nzèmmula si stralucaru agghiri a Cannes.

L'ùrtimi anni dâ sò vita prifirìu passàrili dintra câ sò mugghieri, e foru l'anni cchiù prulìfici comu artista.

Murìu l'8 di aprili 1973 a l'atati di 91 anni.

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]

Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2007

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina