New wave (mùsica)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
New wave
 Urigini stilistiche:  Punk rock
 Urigini culturali:  Inizziu anni uttanta du XX seculu, principalmenti 'n Girmania, Stati Uniti dâ Mèrica e Regnu Unitu
 Strumenti tipici:  Vuci
Chitarra
Bassu
Batteria
Sintetizzaturi
Batteria elettronica
 Pupularitati:  È nu gèniri furmatusi nnà l'ambienti underground, a cui e secuita na granni pupularitati specialmenti nnà prima mità di li anni uttanta

La mùsica new wave o semplicementi new wave è nu muvimentu musicali ca si sviluppò tra a secunna mità di li anni sittanta e i primi anni uttanta du XX seculu comu direttu discinnènti du punk rock. Sebbene chistu muvimentu sia spissu cunfusu cu post-punk, diffìrisci da st'ultimu pi la maggìuri vicinanza a la mùsica pop, mentri u post-punk era cchiù spirimintali e anticummirciali.

U termìni new wave (da l'ngrisi “nova onda”) nun stava 'n realtà a innìcari nu gèniri musicali specificu, ma era cchiùttostu na macrucatìguria ca racchiudeva assai gruppi nfluinzati 'n varia misura da lu punk e ca avevanu stili musicali puru assai divìersi, da lu pop rock di The Police, a lu power pop di li XTC a l'elettronica di Gary Numan. A stu propositu, u giornalista musicali Charles Shaar Murray, scrivennu a propositu di li Boomtown Rats, innìco comu u termìni “new wave” fussi nu termìni genericu di l'industria discugrafica utilizzatu pi definiri qualunque musicista avissi nfluenzi punk, sìenza però faru mùsica punk propriamenti ditta.

Stu gèniri cunteni assai avutri nfluenzi musicali, tra cui a disco music, u funk u ska e la mùsica pop di li anni sissanta.

U termìni[cancia | cancia la surgenti]

U termini new wave fu usatu pi la prima vota nto 1976 da na fanzine punk comu Sniffin' Glue, e 'n seguitu puru da la stampa musicali spicializzata. 'N nu articulu du nuvèmmiru 1976 nto piriodicu musicali ngrisi Melody Maker, 'n na intervista a Malcolm McLaren u termìni new wave fu utilizzatu pi descriviri gruppi musicali ca, puru nun sunannu mùsica punk 'n sensu strittu, avianu forti ligami cu idda; picca simani dopu u giurnalista musicali Charles Shaar Murray utilizzò u termìni descrivennu i Boomtown Rats. Pi nu certu piriodu, u termìni new wave fu quinnì utilizzatu quali perfettu sinonimu di mùsica punk. Sulu attornu a la fini du 1977, new wave rimpiazzò punk comu definizioni di la mùsica underground du Regnu Unitu.

U termìni fu inzialmenti utilizzatu sulu 'n riferimentu a gruppi ngrisi, puru da parti di giurnalisti mèricani. Sulu nto dicèmmiru 1976 u The New York Rocker utilizzò entusiasticamenti u termìni applicannùlu sia a gruppi ngrisi sia a gruppi assuciati a la scena du CBGB.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

U storicu musicali Vernon Joynson dici ca la new wave appi orìgini nto Regnu Unitu versu a fini du 1976, quannu assai gruppi cuminciarunu ad allùntanarisi da lu punk.

Elvis Costello, unu di li artisti new wave

Tra li avutri prutagunisti di sta nova scene ci furunu vari veterani di la scena pub rock di li anni sittanta comu Ian Dury, Nick Lowe, Eddie and the Hot Rods e Dr. Feelgood, oltri a cantautori comu Elvis Costello, Joe Jackson e Graham Parker, ca utilizzavanu i strutturi di la mùsica pop 'n modu nun cunvenzionali. Parallelamenti na li Stati Uniti dâ Mèrica i primi gruppi a essìri definiti new wave foru Talking Heads, Mink DeVille e Blondie, tutti appartenenti a la scenda du CBGB. U proprietariu du CBGB Hilly Kristal, parrànnu du primu cuncertu di television nnò so club nto marzu 1974, dissi: “Pensu ca chidu fu l'inizziu di la new wave”. Inoltri, assai artisti classificati inizialmenti comu punk foru catìgurizzati puru comu new wave; Ramones, Talking Heads e The Runaways.

I Talking Heads cuntribuirunu a lu sviluppu di gran parti di li caratteristiche sunori di stu gèniri, allùntanannusi da li rarici blues du rock di li anni sissanta e sittanta. Secunnu u giurnalista musicali Simon Reynolds, u stili musicali di TH era cchiù agitatu e instabili, cu chitarri tagghìenti e ritmi viluci. Cu passari di li anni addìvintarunu inoltre sempri cchiù utilizzati i tastiere e strutturi pocu cunvenzionali cu improvvisi pause e ripartenze di ritmu. Inoltri u stisstu Reynolds dissi ca spissu i cantanti new wave utilizzavanu vucalizzi acuti e inusuali.

U power pop, gèniri natu e sviluppatusi prima du punk nnè primi anni sittanta, accùmincio a essìri sempri cchiù frequentementi assuciatu a la new wave picchì a struttura i li canzuni, semplici e trascinanti, avianu assai punti 'n comuni cu idda. Gruppi comu The Romantics, The Records, The Motors, Cheap Trick e 20/20 ottennìru nu significativu successu dintra sta currenti. U stissu power pop nfluinzò alcuni aspetti di la new wave: ad esempiu, in seguitu a lu successo di gruppi comu i The Knack, assai musicisti new wave iniziarunu a purtari cravatti.

Contemporaneamenti nasciu u stili 2 tone ska, grazzi a l'attivitati di The Specials, Madness e English Beat, ca purtarunu humour e ritmi ballabbili all'internu di la new wave.

Pocu cchiù tardu u termìni new wave assunsi nu significatu cchiù pricisu, relativu a nu stili di mùsica pop cchiù cummirciali ca facia ampiu usu di sintetizzaturi. Parallelamenti fu coniata la tichitta Post-punk, pi riferirisi a gruppi cchiù oscuri e anticummirciali comu Gang of Four, Joy Division, The Cure e Siouxsie and the Banshees. Nunustanti li assai diffìrenzi stilistiche, punk, new wave e post-punk cundividevanu u disideriu di reagiri a la mùsica di primi anni sittanta, ca cunsidiravanu stereotipat e sìenza ispirazioni artistica.

Secunnu All Music Guide a new wave differiva da punk e post-punk 'n quantu cunservò a frischizza e l'irriverenza du punk,oltri a na ammirazioni pi la mùsica elettronica e l'arti. Sta caratteristica purtò a molti one-hit wonder new wave.

U termìni carìu 'n disusu nto Regnu Unitu nnè primi anni uttanta picchì cunsidiratu troppu ginèricu. Secunnu Theo Cateforis, assistenti prufissuri di storia di la mùsica a la Syracuse University, a new wave terminò attòrnu a la mità di li anni uttanta, quannu u largu utilizzu du sintetizzaturi uniformò u sonu di gruppi new wave a chiddu di gruppi du mainstream rock.