Missaggiu 'nta buttigghia

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Start (Hurtigruten, 2011)

Nu missaggiu 'nta buttigghia eni na forma di cumunicazzioni unni lu missaggiu eni siggilatu nta nu cuntinitùri (archetipicamente na buttigghia di vitru), ma putissi ssiri quarsiai autru mienzu, vasta ca eni capaci di galliggiari e arresta impirmiabbili) e rilasciatu nta lu mari o nta l'uceanu.
Sti missaggi nun sunu antizi ppi na pirsuna spicifica, ma arrivanu unni i currenti u portanu.
Propriu pa loru simplicitati sunu spessu assuciatu a pirsunu bandunati supra a n' isula diserta, circannu di ssiri sarbati.
Nta ogni casu, ci sunu nu munzieddu di pirsunu ca rilascianu sti missagghi ppi piaciri, ppi virri quantu luntanu lu missaggiu po viaggiari e ppi fari novi amicizzi.
Alli voti pirò i buttigghi si fracassunu supra li scugghieri e sunu dannusi ppi lu vitru supra li scogghi e inquinanu lu funnali marinu.
Li missaggi nta buttigghia sunu macari usati ppi studi scientifica supra li currenta ucianichi.
A frasi "missaggiu nta buttigghia" s'arrifirisci macari a nu missaggiu mannatu cu na distinazzioni indifinita.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Li prima missagghi arrigistrati nta storia furono rilasciati intornu 2.300 anni fa di filosufu Tiufrastu di la Grecia antica, comu parti di n'ispirimentu ppi virri si lu Mari Miditirraniu era furmatu da l'acqua ca vinìa di l'Uceanu Atlanticu.