Metanòggini

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Li Metanòggini sunu micrurganismi ca 'pprudùciunu mitànu comu suttaprudottu mitabbòlicu 'nta n'ambienti sinza ussìgginu. Sunu crassificati comu archaea (na palora latina), ca stapìssi a ddiri ca nun sunu battèri.
Si n'attrovanu assai nta li paludi, e 'nta li 'ntistinu ri l'armali comu li ruminanti e li stissi pirsuni: iddi su rispunsabbili piei pìriti ca janu mitànu.
E urèmma, li pupulazzioni ri archea mitanuggènichi sunu 'ntispinzzàbbili ppi lu trattamèntu ri l'acqui fugnàri.
Autri tipa sunu istrimofuli e s'attrovanu 'nt'ambienti comu li fonti r'acqua caura rei vurcani e 'nta li currenti suttumàrini cauri comu puri nta â timpa ca s'attrova sutta a crosta tirrèstri, chilòmitra sutta a supirfìci.
S'avissi a fari attinzioni a nun cunfunnìrili chièi mitanotrofi cca mmèci cunzumanu mitanu ppi i so isiggènzi ri carboniu e ri inirgia.