Madonna dî milizzi

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La Maria ri li Mulici è na mmàggini sacra liata â la cèlibbri liggenna sciclitana. Lu cultu è assai rispittatu e si fisteggia ancora ogghi ogni annu.

La liggènna[cancia | cancia la surgenti]

Secunnu la liggenna na notti dû misi di marzu1091, li sciclitani foru arrusbigghiati tutti d'intra a li sò casi di l' abbanniata ca ntâ spiàggia di Donnalucata èranu pronti pri sbarcari li saracini. Lu pirìculu era vicinu e ntâ notti tutti prestu curreru p'addifènniri la cità e la riliggioni. Agghiurnava e ntô mari li varchi, e ntâ spiaggia li saracini, nun si putìanu cuntari. Comu putìanu cummàttiri li pòviri paisani contru a ssu granni asèrcitu, senza l'aiutu dû Celu ?
Allura s'agginucchiaru e prijaru a la Madonna di la Pietati, chi cci dassi idda aiutu: e ntô menzu dô celu na nùvula janca gicantèggia bedda, splinnenti, abbagghianti; e li sciclitani si jèttanu 'n terra, câ facci ammenzu a la rina e adùranu la Sarvatrici.
La nùvula scinni 'n terra, cala comu nu fùrmini, e ntâ nùvula, supra un cavaddu jancu, la Madonna, cu la spata nta l'ària, guida li Nurmanni ca, mpruvvisamenti, comu pri miràculu, agghìcanu cu a capu lu Conti Ruggeru e assàrtanu a li nfideli.
Lu scontru è sanguinusu; li saracini arrèstanu frasturnati pri l'apparizzioni di la "Guerriera" e di l'arrivu di li nurmanni e fùjunu, cui versu lu mari e cui ammeri li munti e lu campu di battagghia prestu aresta lìbbiru e ntô menzu di chistu, spunta dû nenti lu vissillu dâ Madonna cô muttu ca dici: Ecce adsum, civitas mea dilecta, protegam te destera mea.

Talìa macari: Vinni in la Marina.


Cunventu di li Milizzi

La fabbricazzioni di na nica crèsia p'arricurdari la vittòria contru a li Saracini, si pò attribbuiri ô 1093. Attàgghiu â crèsia fu custruita na turri ca avìa a sèrviri â difisa dî nimici, si ssi nn'avìssiru apprisintatu àutri novi.

La crèsia vinni appoi rifaciuta e ngrannita ntô 1391. Doppu, siccomu la crèsia si stava pri sdirubbari, ntô 1721 lu parrinu Pàulu Sammito, chê sò stissi sordi, ni fici custruiri n'àutra ntô postu stissu di unni c'era chidda vecchia. Supra l'arcata dâ nova crèsia vinni appitturatu lu ritrattu dû parrinu cu l'armi gintilìzzia (lu gigghiu) e fu misa na làpidi unni c'è scrivutu, tra l'àutri cosi: "D.O.M. Templum hoc Deiparae a Militia erectum... En adsum Civitas mea dilecta, protegam te dextera mea", ca foru l'ùrtimi palori diciuti dâ "Madonna a Cavaddu" quannu currìu 'n difisa di Scicli.
Ntâ Chisuzza è sarvatu lu simulacru di petra ca rapprisenta la Madonna cô Figghiu ntê vrazza e veni ammustrata, supra na petra, la mpronta dô pedi dû cavaddu di la Vèrgini, quannu tuccau 'n terra.

Di nu riggistru di l'atti dâ Chiesa di Santa Maria la Chiazza, sarvatu ntâ Parrocchia dû Càrmini, si sapi ca ntô 1738 era usanza accuminciari na prucissioni dô Cunventu di li Milizzi nzinu a l' Ulivetu , sutta ô Cummittu dê Cappuccini, e ca appoi, ntô misi di Giugnetu si facìa lu pilligrinàggiu â riversa nzinu a l'Èremu. Di l'ottucentu s'accuminciau a cummimurari lu miraculusu fattu d'armi cu na Sacra Rapprisintazzioni unni lu pòpulu sciclitanu participava facennu la parti di li Nurmanni e chidda di li Turchi.[1]

La sacra rapprisintazzioni dâ battagghia di li Milizzi

Tutti l'anni, a Scicli, a lu primu sàbbatu ca veni prima dâ simana di Passioni, veni fatta la "sacra rapprisintazzioni di la battagghia di li Milizzi (o di li Mulici)"; l'atturi sù li stissi citatiti di Scicli, cui fa la parti dû mussurmanu e cui chidda dû cristianu; li primi cu a capu l'emiru Belcani (Bel-Kan) e li secunni cumannati dû Conti Ruggeru 'n pirsuna.

Ruggeru ncontra lu Re Turcu

Li navi saracini sbàrcanu ntê porti sciclitani di Donnalucata, Pisciottu, Marsa Samperi; na videtta dâ turri dô Casteddu ("U Castiddazzu") li vidi di luntanu e curri p'avvisari a lu Capitanu dû Pòpulu, ca na picca prima avìa parratu cu Ruggeru d'Altavilla di la nicissitati di rènniri cchiù furtificata la cità. Li sciclitani pròvanu a fruntiggiari la minazza, suli o cu li Nurmanni. Ntantu li saracini sbàrcanu, cu lu Re Turcu ca, scinnutu 'n terra, si pripara a la battagghia. Nu missaggeru sicilianu va nti Ruggeru e ci dici «pirdunati, o gran Conti, voscenza hà libbirari la cità ca vi fu affidata....»N'ammasciaturi veni mannatu ntô Re Turcu pi mmitàrilu a lassari l'ìsula e ci dici «torna là donde sei vinutu, e non costrìngiri li nostri a ricacciàriti in mare...» ( * ) , ma chistu non nni voli sèntiri, sparti ancora chiossai òrdina a li sò òmini d'ammazzari a li nfideli cristiani.

L'ammasciaturi torna nti Ruggeru e ci cunta lu fattu.
Lu granni conti nurmannu, Ruggeru d'Altavilla, di pirsuna và a parrari cô mussurmanu e ci dici: «Chi vuliti ? Chi circati nta sti banni ?» - ci dici chiddu : «la Sicilia è tribbutària a lu Califfo... e pirciò ci vogliu comandari e tutti li cristiani hannu a divintari mussurmani ! Oppuru li nurmanni mi dèvunu pagari nu tribbutu...» - dici Ruggeru: « noi non fummo usi a rinnegare la croce...» ( * ) e dici ancora: « Vi devu nfurmari chi iu solamenti comando in tutta l'ìsula e che pirciò non devo ariconoscere nenti di nenti a nessunu... tornati cchiuttostu d'onde siti venutu !» Ma li saracini non si mòvunu e addumànnunu pi l'ùrtima vota lu tribbutu, prima d'accuminciari la battagghia.

Havi locu la battagghia

Ntô chianu di l'Ulivetu, sutta a lu suli d'Aprili ô spissu cucenti , ntô menzu di lu pòpulu ca assisti a la "sacra rapprisintazzioni", li truppi cristiani e saracini si schièranu unu 'n facci a l'àutru, pronti pi la battagghia.
Dici Ruggeru, granni Conti d'Altavilla : «Tu voi guerra ? E guerra sia ! » ( * )
Na granni battagghia vidi li Nurmanni e li sciclitani (cchiù pica di nùmmiru) ca stannu pi pèrdiri, ma â ntrasatta na luci pruveni di na nùvula e appari la Vèrgini Maria a cavaddu cu na spada ntâ manu dritta, ca dici li palori «eccumi a te, città diletta, ti pruteggerà la mia destra» . Li saracini sunnu cunfusi, vannu arredi, forsi s'ammàzzanu tra d'iddi, e li Nurmanni vìnciunu e si pròstranu a la Madonna, ditta appoi di li Milizzi (o di li Mulici) . Pi finiri la rapprisintazzioni, n'Àncilu canta li lodi di Maria, ca sarva Scicli, sò cità diletta.


( * ) - La furma di la sacra rapprisintazzioni nun è cumpretamenti standardizzata, e comu traccia, nta st'ùrtimi anni, s'hannu usatu testi diversi, chiddu cchiù usatu hà statu lu testu dû prufissuri "Pacetto Vanasia". Pirò ci sunnu frasi "classichi" ntà rècita, ca la pupulazzioni canusci "a mimòria" e voli sèntiri.


Lijami di fora

situ web www.scicli.com - La Madonna a Cavallo tra storia e leggenda


Funti

  1. Pi gintili cuncissioni di Salvo Micciché, curaturi dû situ web <www.biancavela.it>, <www.scicli.com>) [1]
L'artìculu Cunventu di li Milizzi, tutti li mmàggini misi ntà sta pàggina
sunnu pigghiati dû situ web www.scicli.com cu l'autorizzazzioni di Salvu Miccichè
(talìa la pàggina di discussioni di st'artìculu).


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 5 di frivaru 2009

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina