Lugarìttimu
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Li Lugarìttimi o lugghi fanu parti di la matimàtica.
Nu lugghi eni l'inversu (oppostu) di n'ilivamentu a putenza; chissu stapi a significari ca ti rici quali ispunenti (putenza) sierbi ppi aviri nu certu nummiru.
Picciò siccomi:
, lu lugarittimu a basi 2 di 8 eni 3, scrittu comi:
Li lugarìttimi a basi 10 sunu canusciuti comu lugghi cumuna e su scritta di solitu sinza na bbasi visibbili;
p'â isempiu:
picchini 
picchini 10^(1.4082) = 25.6
Viriennu ca 10^1.41 = 25.704 e macari 10^1.408 = 25.585, lu litturi putissi nutari ca eni impurtati mantèniri armenu quattru cifri nta â mantissa (la parti di lu nummir ca segui lu dicimali nta lu lugarittimu) si a pricisioni eni mpurtanti.
E certi branchi da â matimatica suni scienzi dâ pricisioni ppi iccilennza.
[cancia] Basi cumuni di li lugarìttimi
| basi | abbreviazzioni | Cummenta |
|---|---|---|
| 2 | lg | Comuni assai nta Scienza di li computer |
| e | ln | A bbasi eni a costanti Euleriana e, ca eni 2.718... |
| 10 | log | |
| quarsiasi autru nùmmiru, n | logn | Chissa ieni a manera ginirali ppi scriviri li lugarìttimi |
