Lu tirannu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu tirannu eni nu rumanzu storicu di Valeriu Massimu Manfredi pubbricatu 'nta lu 2003.

Lu fattu[cancia | cancia la surgenti]

Lu romanzu eni ambientatu 'ntâ Sicilia, di lu V secolo a.C. e cunta a storia di lu siracusanu Dionisiu famosu tirannu igucentricu ca cummattìa ogni forma di dimucrazzia, picchin ci parì na forma di cuviernu ca rava a pussibilitatati macari a li babbi di cuvirnari.
Lu rumanzu pirò arrinesci a cuntari comu stu omminu circau d'unificari tutta l'isula, cummattiennu li so grani nimici, li Cartagginisi, a pàrtiri da sô cittati, Siracusa, e faciennula addivintari n'ipirputenza miditirrania (all'epuca) tarmenti forti ca putìa vantari d'avìri l'isercitu cchiu ranni di l'antichitati ca sa firau a rivaliggiari cu chiddi dâ Grecia Antica.

Li cunti di Dionisiu (antisu macari comu Dionigi) sunu spressi di Manfredi nta na manèra di suttuliniari i difficultati ca lu stissu ancontra 'nta lu mumentu ca capisci ca nun po fidàrisi mancu di li so mici cchiu vicini e di lu propriu frati, ca puri l'avièunu iutatu a cunquistari lu putiri, addivintannu accussini, a l'uocci di tutti, nu suvranu spriggevuli, vistu ca isiliava e supratuttu mazzava a tutti chiddi ca suspittava d'attivitati cuspirativi cuntra ri iddu.
 fini l'auturi suttilinia comu macari li grandi ommini, 'nta lu beni e lu mali, nun mancanu a l'appuntamentu câ morti ca prima o puoi arriva sempri e nun po cancillari chiddu ca ficiru duranti a loru vita.