Linux

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
U pinzeru à basi đđî Tux, a mascotte đđû kernel Linux, nascìu tràmiti unu scanciu đđî email 'ntà na mailing list pubbrica.

Linux jè u nomu đđû kernel urigginariamenti sviluppatu đđî Linus Torvalds. U nomu Linux, ccû tuttu cchì jè assai assumigghianti ccû chiđđu đđû ssò auturi, ci vinni dunatu đđi Ari Lemke, l'amministraturi cchì ppì primu misi dispunìbbili Linux ncapu à internet ppì via FTP. Ppì èssiri pricisi Linux jèra u nomu đđâ directory unnì stavanu i files đđû novu sistema upirativu. U nomu pigghiatu đđî Linus Torvalds, cchì pinsava cchì "Linux" jèra troppu egoisticu, jèra Freax, na mmiscata tra "free", "freak" jé "x", p'innicàri megghiu cchì jèra 'n sistema UNIX-like.

Ccû nomu "Linux" spissu si ìnnica sgarrannu u sistema upirativu lìbbiru spurmintatu ncapu kernel Linux jé sistema GNU, cchì secunnu na banna đđâ cumunitàti nfurmatica s'avissi ppì chistu à chiamarisi "GNU/Linux" siccomu livannu GNU scanciannulu ccû Plan9 si pò avìri 'n sistema "Plan9/Linux".

Stòria đđî Linux[cancia | cancia la surgenti]

L'accuminzagghia[cancia | cancia la surgenti]

Comu si prisenta u monitor cu Linux jé Gnome nstallatu

Linux vitti luçi 'ntò 1991 grazzî au carusu studenti Linus Torvalds, 'ntò mentri u pruggettu GNU nascìu 'ntò 1984 ppì vulìri đđî Richard Stallman. Torvalds, appassiunatu đđî prugrammazziuni, 'un jèra priatu đđû sistema upirativu Minix (sistema upirativu Unix-like fattu pp'ê scòli, scrivutu đđî Andrew Tanenbaum, prufissuri urdinariu đđî Sistemi đđî Riti à l'universitati đđî Amsterdam), ppì chistu vòsi fàri un kernel cc'avìa ppì scupu l'arricriarisi jé studiari còmu funonziava u ssò novu computer (un 80386), addupirannu u sistema đđî pirmissu GNU.

Ppô fattu cchì a licenza đđî Minix 'un pirmittìa a revisioni đđû software eccettu ppì mutivi didattichi, Linus Torvalds pinzau đđi spurmintàri u ssò kernel sanu sanu. Ppì farlu dicisi đđî usàri a licenza GPL, ppì fàri 'n-manèra cchì tutti putìanu cuntribbuìri jé addupirarlu libbiramenti. Linux ê primi tempi jèra sulu un emulaturi đđî tirminali scrivutu 'n-Cassembly, sinza appujarisi a un sistema upirativu. L'emulaturi đđî tirminali facìa partìri jé cumannava đđui thread, unu ppì mannàri signali à porta siriali jé l'àutru ppì pigghiarili, quannu appoi Linus àppi a nicissitati đđî leggìri jé scrivìri file 'ntà un discu, stu emulaturi fu fattu 'n-manèra cchì putìa criàri filesystem. Alleggiu alleggiu stu prugramma si ìju trasfurmannu 'ntò un sanu kernel cchì putìa gistìri un sistema upirativu jé Linus attaccau à pigghiàri nfurmazziuni ncapu ê spicifichi POSIX, addumannannu ajutu 'ntò newsgroup comp.os.minix 'ntò pupulari missaggiu đđû 25 đđî Austu 1991. a prima virsioni đđû kernel Linux, a 0.01, vinni pubbricata 'ntà internet u 17 đđî Sittèmmiru 1991 jé a secunna 'ntò Uttùviru đđû stissu annu.

À Torvalds chiaçìa chiamàri Freax u kernel unnì stava travagghiannu, ma à Ari Lemke, assistenti đđâ Helsinki University of Technology cchì c'avìa dunatu u spazziu FTP ppô pruggettu (ftp.funet.fi), chiaçìu dunari à subdirectory u nomu altirnativu đđî travagghiu Linux.

Nzinu đđâ virsioni 0.01 si putìa cumpilari jé fari pàrtiri a shell GNU Bash: cc'jèra un sistema upirativu minimali đđî unnì pirò putìanu accuminzàri assai megghiuramenti. À l'accuminzagghia s'avìa u bisognu đđî un computer ccû Minix ppì cunfiguràri, cumpilàri jé nstallàri Linux (nzinu à virsioni 0.10, a 0.11 putìa vèniri cumpilata đđî Linux stissu), picchì addupirava u filesystem đđû sistema unni s'appujava. Prestu li sistema Linux furu megghiu đđî Minix comu funziunalitati, Torvalds jé àutri sviluppaturi đđî Linux abbissanu u sò kernel ppì fallu funziunari cchê cumpunenti GNU jé li prugrammi user-space ppì fari nu sistema upirativu cumpletu, funziunanti jé lìbbiru.

"Linux is obsolete"[cancia | cancia la surgenti]

U 29 đđî jinnaru 1992 Andrew Tanenbaum, auturi đđî Minix, prubbabbirmenti siddiatu đđû forti ntiressi a viriri Linux 'ntò newsgroup đđû ssò sistema upirativu scrivìu un missaggiu ccû titulu "LINUX is obsolete" (LINUX jè obsulitu). Ntò post Tanenbaum criticava l'architittura monulitica đđû kernel Linux jé a ssò scarsa purtabbilitati. Torvalds c'arrispunnìu subbitaniamenti arribbattennu puntu ppì puntu à Tanenbaum, sminuzziannu cchiùassai Minix jé u ssò auturi facennu na stòrica flame war cchì tutt'oji si pò asciàri ncapu à diversi siti web.

Linux jé a riti[cancia | cancia la surgenti]

Ntâ primavera đđû 1992 l'hacker Orest Zborowski arriniscìu a fari funziunari u server X ntâ virsioni 0.13 đđî Linux. Pi fari stu fattu Orest àppi fari funziunàri tutta a struttura đđê Unix Domain Socket nnispinzàbbili a X Window i ergu nu primu liveddu socket unni vinni appoi custruiuta tutta a struttura đđî riti đđî Linux. Riarmenti tuttu avìa statu fattu n manèra tanticchiedda cunfunnusa jé nun avìa statu ntigratu bonu dintra u kernel ma Linus accittau u stissu a patch, picchì cu chista era pussibbili putìri sia addupirari X, sia videmma addupirari sta struttura ppì dutari Linux đđî nu stack đđî riti. Cuntenti dâ nuvitati lassau, doppu a virsioni 0.13, a 0.95 sinza pinzari a tutti li prubblema đđî sicuranza cchì a riti avissi causatu. P'abbissari sta cosa ntê dui anni cchì passanu dâ 0.95 â 1.0 Linus àppi a addupirari sia n'àutru nùmmaru p'innicari u liveddu đđî patch sia li lèttiri đđî l'alfabbetu (nzinu â virsioni 0.99.15Z, 0.99 15° liveddu đđî patch, rivisioni Z).

La virsioni 1.0[cancia | cancia la surgenti]

U 14 đđî marzu 1994 u 16° liveddu đđî patch đđû kernel 0.99 addivinìu Linux 1.0. Fu u stissu Linus Torvalds à prisintari a prima virsioni stàbbili đđâ ssò criazziuni 'ntà l'Universitati đđî Helsinki.

Oji[cancia | cancia la surgenti]

Oji, Torvalds cuntinua a diriggiri u sviluppu đđê kernel, 'ntò mentri àutri banni đđû sistema, comu li cumpunenti GNU, sunnu fatti spartutamenti. u compitu đđî furnìri nu sistema cumminatu, cchì avìa tutti li cumpunenti đđî basi chê ntirfacci grafichi (comu p'asempiu GNOME o KDE, cchì pê fatti sò si jèttunu ncapu a a prisenza đđî l'X Window System) jé cô software appòicativu, veni ora svurgiutu đđê distribbuzzioni. 'ntò 1996 vinni scigghiutu comu logu ufficiali đđî Linux nu pinguinu addisignatu đđî Larry Ewing a cui ci vinni dunatu u nomu đđî TUX, comu accurzata đđî Torvalds UniX. Àutri genti sustenunu cchì si tratta d'accurazata đđî TUXedo cchì 'ntò ngrisi significa comu "bunaca bona jé crivatta" a causa dâ culurazzioni đđû corpu đđû pinguinu. Òi GNU/Linux arresta u sistema upirativu prifirutu đđî migghiara đđî prugrammaturi spargiuti nti tuttu u munnu, vèni addupiratu suprattuttu comu server nti ambienti đđî pruduzzioni ma urtimamenti s'hà fattu putenti macari ppì ammenti desktop, purtannu a a nasciuta đđî distribbuzzioni cuncurrenti cu MacintoshMicrosoft. Li cchiù addupirati jé distribbuiti sunnu Ubuntu, Mint, DebianKnoppix (basati supra Debian), Red Hat, FedoraCentOS (basati supra Fedora), Mageia, MandrivaPCLinuxOS (basati supra Mandriva), GentooSabayon (basati supra Gentoo) jé àutri cu depository propi o addirivati đđî Slackware comu SUSE Linux, Arch Linux, Puppy, DSLGoogle Chrome OS estrimamenti liggeri jé usati ppì netbook o machini picca putenti.

La mpurtanza đđî Linux[cancia | cancia la surgenti]

GNU/Linux jè u prudottu đđî appassiunati nnipinnenti spurmintatu ppì sèmprici sfida ntillittuali, sinza lazza cummirciali. Chissu hà fattu dui mpurtanti cunzaquenzi:

  • primisi u risurtatu uttinutu jè a cullabburazzioni đđî migghiara đđî prugrammatura spargiuti nti tuttu u munnu (pi chistu veni vidutu comu li cchiù granni pruggettu cullabburativu dâ stòria đđî l'òmu, nzèmmula a u pruggettu đđî Wikipedia).
  • lu secunnu carattiri mpurtanti jè a "libbiralizzazzioni" đđû prudottu: GNU/Linux jè nu software lìbbiru cchì pirmetti ê utenti đđî avìri a disposizzioni nu sistema upirativu cumpritamenti funziunanti sliatu đđê classichi lazza cummirciali.

U aspettu dâ libbirtati đđû prugramma metti ô centru l'utenti dunannucci a pussibbilitati đđî taliari jé canciari li còdici surgenti, a pussibbilitati đđî addupirari u software ppì qualegghiè causa, a pussibilitati đđî arridistribbuirlu 'ntò furmatu urigginariu o canciatu. u sistema GNU/Linux jè đđî cunzidirari transparenti jé cumpritamenti cunfiguràbbili, ppì chistu certiduni vòti, Microsoft Windows, darrèri nu velu đđî simpricitati, ammuccia u funziunamentu lòggicu đđû computer jé a mpussibbilitati đđî uttiniri u risurtatu cchì si vulìa. Sta filosufìa pirmetti u scanciu đđî nfurmazzioni ntra l'utenti jé li prugrammatura jé havi comu rinèscita nu prudottu cchì havi megghi pristazzioni nti certiduni cosi n cunfrontu ê attuali cuncurrenti cummirciali. GNU/Linux jè cchiù picca jittatu đđî l'àutri sistemi upirativi ê virus jé n ginirali ê malware nfurmatichi ppì certiduni mutivi:

  • la nfizzioni đđî na machina, nurmalmenti, jè circuscrivuta ô singulu utenti nun cumprumetti u sanu sistema upirativu.
  • quannu vèni discuprutu nu prubblema nti nu prudottu đđî software lìbbiru s'havi a patch (la curriggiuta) 'ntò giru đđî picca uri o jorna rinnènnu vacanti li pussibbilitati đđî nu virus đđî trasiri nti tali purtusu.
  • cu jè cchì sviluppa software malignu, ginirarmenti, va a nfittari u megghiu nùmmiru đđî machini pussibbili: datu cchì a spargiuta đđî Windows jè chiossai n cunfrontu a chidda đđî sistemi upirativu jittati ncapu a Linux, u malware n circulazzioni hà statu fattu ppì nfittari machini Windows, ntonzi nun cumpatìbbili cu Linux (sulu raramenti li virus sunnu multichiattafurma).
  • Li utenti đđî Linux sunnu picca nummarusi, ma assai cchiù priparati ticnamenti o canusciunu armenu li basi đđî nu sistema upirativu, sunnu cuscenti đđî zoccu fannu jé sannu li risurtati cchì vonnu pigghiari.

Ê nostri jorna, csi tuttu l'hardware jè cumpatìbbili cu GNU/Linux.

Cci sunu praticamenti dui suluzzioni quannu l'eseguibbili đđî àutri sistemi upirativi nun funziunanu: addupirari suluzzioni comu Wine oppuru jiri a firriari ntunnu ô prubblema jé addupirari nu applicativu assumigghianti sviluppatu ppì Linux. Nti tutti dui li casi cci ponnu èssiri pussibbilitati đđî falluta jé svantaggi cchì nun si pò fari a menu đđî valutari casu ppì casu.

Li distribbuzzioni đđî Linux[cancia | cancia la surgenti]

Nun c'è na sulu virsioni đđî GNU/Linux, ma cci sunnu diversi distribbuzzioni ô sòlitu spurmintati đđî cumunitati đđî sviluppatura o sucitati, cchì priparanu jé scegghiunu li pachetta đđî mèttiri. Tutti li distribbuzzioni hannu n cumuni u kernel Linux, mentri s'addiffirìsciunu ppì l'accussiddittu "parcu software", zoè li pachetti priparati e/o silizziunati đđê sviluppaturi pâ distribbuzzioni stissa, pô sistema đđî gistiuni đđû software jé pê sirvizzi đđî ajutu/manutinzioni uffruti.

Cci sunnu distribbuzzioni dirittamenti funziunanti đđê CD sinza cchì veni addumannata a nstallazzioni nti l'hard disk, comu Knoppix jé dirivati: vènunu chiamati distribbuzzioni "live" oppuru "desktop CD".

Li principali distribbuzzioni, ultra a chiddi già avanti ammintuati, sunnu:

Curiusitati[cancia | cancia la surgenti]

Prununzia[cancia | cancia la surgenti]

Assai pirsuni nun sunnu sicuri dâ prununzia dâ palora "Linux". Cci ponnu èssiri diversi cancianti, ma veni ppì norma prununziatu cu na "i" curta jé ccâ prima sìlliba dura, comu nti "LIH-nucks".

Ntirfaccia Grafica[cancia | cancia la surgenti]

Ntê primi virsioni đđû sistema, Linux nun avìa ntirfaccia grafica. Tuttu si facìa cû "Terminal" scrivinnu cumanni. Li ntirfacci vinniru doppu, comu "cumpunenti" nstallati 'ntò sistema. Li principali virsiuna đđî ntirfacci grafichi sugnu KDE, GnomeXfce. Ancòi a ntirfaccia jè sulu ppì u confort i èmmula li cumanni sutta a forma grafica.

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Cumanni Linux.


Virsioni Embedded[cancia | cancia la surgenti]

La granni spargiuta đđî Linux jé a sò capacitati đđî funziunari ntê pc a vasci pristazzioni hà nfruinzatu videmma l'alittronica. Ô jornu d'òi jè pussìbbili asciari chip cumannati đđî nu Os Linux minimali ma cumegghiè capaci đđî simprificari assai a rializzazzioni đđî apparati rubbòtichi. N'asempiu đđî na distribbuzzioni Linux addupirata ppì sistemi embeddedOpenWRT.

Siparaturi[cancia | cancia la surgenti]

Ntâ passata đđî nu sistema Windows a nu Linux, arrisurta prubbabbirmenti avidenti a diffirenza ntra li siparaturi đđê directory. Nti Windows s'addopira u carattiri backslash ("\"); nti Linux, comu videmma nti tutti li sistemi Unix (comu puru nti àutri sistemi upirativi), s'addopira u slash ("/"). Macari u siparaturi đđî pircursu ntê URL đđê diversi prutucolli đđî riti (comu li nnirizzi internet) jè custituiutu đđû slash; u mutivu jè cchì li riti đđî computerInternet hannu nasciutu ncapu a sistemi Unix.

Software[cancia | cancia la surgenti]

Casi tutti li software dispunìbbili supra Linux sunnu lìbbiri cu licenza GNU, ergu unu poti nstallari qualegghiè software sulu scrivennu nu cumannu cû u nomu scigghiutu ntâ ntirfaccia terminal. Asempiu, ppì nstallari "Amarok", nu litturi mp3:

apt-get install amarok

(La sintassi poti canciari a sicunnu dâ virsiuni)

Lijami nterni[cancia | cancia la surgenti]

Lijami đđî fora[cancia | cancia la surgenti]