Lingua siciliana e lingua taliana

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La lingua siciliana (o lu sicilianu) è na lingua rumanza (neolatina) e mostra na granni simigghianza câ lingua taliana, essennu macari chista na lingua rumanza; assai simigghianzi havi macari cu àutri lingui appartinenti ê lingui rumanzi (Catalanu, Francisi, Corsu, Gallegu, Portughisi, Sardu, Spagnolu), ma pô mutivu dâ scularizzazioni ntô sèculu passatu dê pupulazzioni di lingua matri siciliana ndirizzata sulamenti a la lingua taliana, oggi la simigghianza cô talianu (tuscanu littirariu) è assai cchiù forti ca ntô passatu. Pri tutti ssi mutivi, la traduzzioni "autumàtica" è pussìbbili, ma sulu 'n parti, picchì macari ca la lingua siciliana è na lingua latina, mèritanu di èssiri suttaliniati sti tri punti:

Lu vucabbulàriu[cancia | cancia la surgenti]

La lingua siciliana havi tanti palori ca addirìvanu, comu ô talianu, dô latinu, ma havi macari assai palori ca addirìvanu di àutri lingui.

talianusicilianu
anchemacari
doveunni
lavorotravagghiu
moltiassai

Grammàtica[cancia | cancia la surgenti]

L'artìculu[cancia | cancia la surgenti]

Dô latinu "unus", l'artìculu non diterminativu talianu addiventa un/uno, mentri ca 'n sicilianu è un/nu/unu; "unas" 'n latinu, e 'n talianu una , 'n sicilianu è una/na .

Dô latinu "ille/Illum", l'artìculu diterminativu talianu addiventa il/lo e ntô sicilianu lu sò aquivalenti è lu . "Illam" latinu, ca ntô talianu è la, currispunni macari 'n sicilianu cu la. Ntô talianu asìstinu pô prurali artìculi diffirenti: i, gli pî sustantivi di gèniri maschili, le pî fimminili. 'N sicilianu, c'è sulamenti n'artìculu li. 'N tutti li dui lingui, l'artìculu difinitu di singulari davanti a na vucali è arridduciutu a l'. .
L'artìculi partitivi asìstinu 'n tutti li dui lingui. Li fùrmanu tràmiti la pripusizzioni di.

Diclinazzioni[cancia | cancia la surgenti]

'N tutti li dui lingui si fòrmanu li casi pi mezzu di li pripusizzioni:

Li pripusizzioni da e di . 'N sicilianu, la pripusizzioni di currispunni ê pripusizzioni taliani da e "di". La siciliana di l' currispunni ê formi taliani dell (l'artìculu difinitu ntra di e na vucali). Li formi siciliani di lu, di la (aquivalenti ê taliani del, della) sunnu arriduciuti ô spissu a , . La forma prurali di li (aquivalenti ê taliani dei, degli, delle) - a dî.

La pripusizzioni a. 'N sicilianu a nun pigghia la facci ad davanti a na vucali. La siciliana a l' currispunni a li formi taliani all' , (l'artìculu difinitu ntra a e na vucali). Li formi siciliani a lu, a la, (equivalenti di li taliani al/allo, alla) sunnu arriduciuti spissu a ô, â. La forma di prurali a li (aquivalenti di li taliani ai, agli, alle) - a ê.

La pripusizzioni in. 'N sicilianu, 'n o nta currispùnninu a la palora taliana in. La siciliana nta l' currispunni a li formi taliani nell' (l'artìculu difinitu ntra in e na vucali). Li formi siciliani nta lu, nta la (aquivalenti a li taliani nel/nello, nella) sunnu arriduciuti spissu a ntô, ntâ. La forma di lu prurali nta li (aquivalenti a li taliani nei, negli, nelle) - a ntê.

La pripusizzioni per. La palora siciliana pi , e davanti a na vucali - p' , currispunni a la palora taliana per.

La pripusizzioni con. La palora siciliana cu , raramenti cun, currispunni a la palora taliana con.

La pripusizzioni su. La palora siciliana supra ca nun è unita cu l'artìculu, currispunni a la palora taliana su. P'asempiu, li palori taliani sul/sullo, sulla hannu 'n sicilianu li formi supra lu, supra la, ecc.

La pripusizzioni tra. La parola siciliana ntra currispunni a la parola taliana tra.


Li pripusizzioni sèmprici
talianusicilianu
didi
aa
dadi
in'n o nta
susupra
concu
perpi o pri
fratra o ntra
tratra o ntra



Sulamenti arcuni di li pripusizzioni sèmprici fòrmanu n'ùnica palora cu l'artìculu:

Li pripusizzioni articulati siciliani

 li (le)

 lu (lo)

 la

 di

 dî

 dû/dô' dâ 
 a

 ê

ô  â 
 cu

 chî/chê

cû/cô  câ 
 pi

 pî/pê

pû/pô  pâ 
 nta  ntî/ntê ntû/ntô  ntâ



Li pripusizzioni articulati taliani

 il

 l'

 lo

 la

 i

 gli

 le

 di

 del

 dell' dello  della  dei  degli  delle
 a

 al

all'  allo  alla  ai  agli  alle
 da  dal dall'  dallo dalla  dai dagli dalle
 in  nel nell' nello nella nei  negli  nelle 
 su  sul sull'  sullo  sulla  sui  sugli  sulle 

Li cunciunzzioni[cancia | cancia la surgenti]

'N talianu la "e" e la " a" davanti a na vucali addivèntinu "ed" e "ad", mentri ca 'n sicilianu arrèstanu "e" ed " a", senza la junta dâ "d".

L'aggettivu[cancia | cancia la surgenti]

L'avverbiu sicilianu cchiù currispunni a l'avverbiu talianu più, sirvennu â furmazzioni di lu cumparativu di supiriuritati.

Lu verbu[cancia | cancia la surgenti]

Li verbi taliani ca accumìncianu cu di-, ri- 'n sicilianu sunnu priciduti pi ad- o ar -. P'asempiu, t. divenne - scn. addivinni.

La cuniugazzioni di li verbi ausiliari (arcuni formi)[cancia | cancia la surgenti]

Lu verbu "essere - èssiri"
talianu sicilianu La furma grammaticali
essere èssiri nfinitu
è è prisenti nnicativu, terza pirsuna, singulari
sono sunnu prisenti nnicativu, terza pirsuna, prurali
è stato havi statu passatu pròssimu nnicativu, terza pirsuna, singulari
sono state hannu stati passatu pròssimu nnicativu, terza pirsuna, prurali
era era mpirfettu nnicativu, terza pirsuna, singulari
erano èranu mpirfettu nnicativu, terza pirsuna, prurali
sarebbe vinissi a; avissi cunnizziunali prisenti, terza pirsuna, singulari
Lu verbu "avere - aviri"
talianu sicilianu La furma grammaticali
avere aviri nfinitu
ha havi prisenti nnicativu, terza pirsuna, singulari
abbiamo avemu prisenti nnicativu, prima pirsuna, prurali
hanno hannu prisenti nnicativu, terza pirsuna, prurali

La furmazzioni di arcuni furmi di verbi[cancia | cancia la surgenti]

'N ginirali, li verbi siciliani si cuniuganu 'n modu cchiù rigulari ca li sò equivalenti taliani, p'asempiu: t. tradotto - scn. traduciutu.

Ntô caso unni lu cumprimentu servi di prunomi pirsunali juciutu cô verbu, 'n sicilianu lu prunomi si scrive â fini dû verbe, senza canciari furma ô verbu, signannu l'accentu unni iddu casca, p'asempiu: it. dargli - scn. dàricci. Lu stissu succedi cô prunomi pirsunali rifressivu si, per esempio: it. darsi - snc. dàrisi.

Lu sicilianu, -ìa- currispunni a li gruppi taliani -eva-, -ava- e -iva- 'n mperfettu, p'asempiu: t. potevano - scn. putìanu, t. proponeva - scn. prupunìa.

'N sicilianu, la tirminazzioni -au currispunni a la tirminazzioni 'n terza pirsuna di singulari di passatu sìmprici (prima cuniugazzioni): t. approvò - scn. approvau.

'N sicilianu, la tirminazzioni -amu, (prima cuniugazzioni), o -emu) (secunna, terza cuniugazzioni), currispunni a la tirminazzioni -iamo 'n prima pirsuni di prurali di prisenti: t. osserviamo - scn. ussirvamu, t. definiamo - scn. addifinemu.

'N sicilianu, si forma lu passatu pròssimu nnicativu (cumpostu) cchiuttostu tràmiti lu verbu ausiliari "aviri" ca "èssiri".

Lu prunomu[cancia | cancia la surgenti]

Li prunomi pirsunali[cancia | cancia la surgenti]

La palora siciliana iddu (prurali iddi), currispunni a li prunomi taliani di terza pirsuna singulari di gèniri maschili egli, lui, esso.

Li prunomi pussessivi[cancia | cancia la surgenti]

Sulamenti un prunomu sicilianu currispunni a li prunomi pussessivi taliani di terza pirsuna (suo, sua, suoi, sue, loro).

Li prunomi dimustrativi[cancia | cancia la surgenti]

Li prunomi dimustrativi stu, sta, e davanti a la palora accuminciata di na vucali - st' currispùnninu ê prunomi taliani dimustrativi questo, questa ecc.

La palora siciliana chistu currispunni a li prunomi di lu sustantivu questo, ciò.

La palora siciliana ci currispunni a lu prunomu pirsunali talianu gli.

Li prunomi rilativi[cancia | cancia la surgenti]

Lu prunomu rilativu sicilianu chi, riduttu davanti a na vucali, currispunni a lu prunomu rilativu talianu che. La palora ca currispunni a la palora che comu cunciunzzioni.

L'avverbiu[cancia | cancia la surgenti]

L'avverbi spissu ncuntrati (paraguni):

talianu sicilianu
dove unni
molto tantu
poi appoi
quando quannu

'N sicilianu, accussì comu a lu talianu, si fùrmanu macari l'avverbi pi mezzu di tirminazzioni -menti (talìa "Li suffissi").

Li diffirenzi di urtugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

Li diffirenzi di urtugrafìa arrisurtanu dê diffirenzi di prununcia.

L'accentuazzioni di l'accenti[cancia | cancia la surgenti]

Ntê palori siciliani, ginerarmenti, l'accentu casca ntâ stissa sìllabba di l'aquivalenti palora taliana. 'N sicilianu, siddu l'accentu nun casca ntâ penùrtima sìllabba (p'asempiu: ntê palori di etimoluggìa greca tirminanti pi -icu, -ica ecc.), si segna la vucali accentata, p'asempiu: t. tecnica - scn. tècnica, t. via - scn. vìa.

Li diffirenzi dê littri e dî gruppi di littri[cancia | cancia la surgenti]

  • La littra nun accintata o 'n talianu si trasfurma ntâ littra nun accentata u 'n sicilianu. L'accentata o nun subbisci canciamenti 'n sicilianu. Stu principiu havi li eccezzioni, tuttavìa si ponnu ussirvari arcuni rigularitati:
    • 'N sicilianu, la littra u currispunni ntâ tirminazzioni a la littra taliana nun accentata tirminali o.
    • 'N sicilianu, la littra u currispunni a la littra taliana accentata o davanti a r, quannu chista veni prima di na vucali, p'asempiu: t. onore - scn. onuri, t. allora - scn. allura.
    • 'N sicilianu, la littra u spissu currispunni a la littra taliana o nta li paroli monosillàbbichi, p'asempiu: t. non - scn.nun.
  • La littra nun accentata e 'n talianu, si trasfurma 'n sicilianu ntâ lttra nun accentata i. L'accentata e 'n talianu, nun havi canciamenti 'n sicilianu. Stu principiu havi l'eccezzioni, tuttavìa si ponnu ussirvari arcuni rigularitati:
    • 'N sicilianu, la littra i currispunni ntâ la tirminazzioni â littra taliana nun accentuata tirminali e.
    • Nta l'aggettivi di nazziunalitati, la tirminazzioni siciliana -isi o -isa, secunnu lu gèniri (màsculu o fìmmina), currispunni a la tirminazzioni taliana -ese, p'asempiu: t. catanese (màsculu o fìmmina) - scn. catanisi (màsculu) , catanisa (fìmmina).
  • Lu dittongu talianu uo si trasforma ntô sicilianu o, p'asempiu t. nuova - scn. nova, t. uomini - scn. òmini. Stu princìpiu, pirò, nun si àpprica quannu la u dô dittongu uo è siguitata dâ tirminazzioni -ono 'n secunna pirsona prurali prisenti, p'asempiu: it. seguono - scn. sequinu.
  • Lu gruppu di littri talianu ea si trasforma 'n ia 'n sicilianu, p'asempiu: t. reale - scn. riali. Ntô stissu modu succedi cu àutri gruppi di littri cu e e na vucali: t. teoria - scn. tiurìa.
  • Lu gruppu talianu ns si trasforma 'n nz 'n sicilianu, p'asempiu: t. considerato - scn. cunzidiratu, t. senso - scn. senzu.
  • Lu nessu talianu nd si trasforma 'n nn 'n sicilianu, p'asempiu: t. quando - scn. quannu.
  • Lu nessu talianu mb si trasforma 'n mm 'n sicilianu, p'asempiu: t. bambino - scn. bamminu.
  • 'N sicilianu, spissu veni aliminata la nizziali latina i, p'asempiu: t. importante - scn. mpurtanti.
  • Lu raggruppu sicilianu qu currispunni a lu gruppu talianu gu dopu e, davanti a na vucali, p'asempiu: t. prosegue - scn. prusequi.
  • Lu raggruppu sicilianu nc currispunni a lu gruppu talianu ng davanti e o i.
  • Lu raggruppu sicilianu ase- currispunni a lu gruppu talianu nizziali ese- , p'asempiu: t. esempio - scn. asempiu.
  • 'N sicilianu, r currispunni a la littra taliana l dopu li cunzunanti b, p, r o davanti a li cunzunanti c, m, p, t , p'asempiu: t. parlare - scn. parrari, t. attualmente - scn. attuarmenti, t. semplice - scn. sìmprici, t. alcuni - scn. arcuni. Li eccezzioni: t. altro - scn. àutru (u currispunni a la littra taliana l), t. Irlanda - scn. Irlanna.
  • Lu raggruppu sicilianu gghi currispunni a lu gruppu talianu gli (ma nun a l'artìculu), p'asempiu: t. famiglia - scn. famigghia.

Raddoppiu di li cunzunanti[cancia | cancia la surgenti]

  • La littra taliana g dopu na vucali, davanti a i o e, si raddoppia 'n sicilianu, p'asempiu: t. ragione - scn. raggiuni.
  • La littra taliana z dopu na vucali, davanti a i o e, si raddoppia 'n sicilianu, p'asempiu: t. polizia - scn. pulizzìa.
  • La littra taliana b dopu na vucali, davanti a i, e o r, si raddoppia 'n sicilianu, p'asempiu: t. liberale - scn. libbirali. Chistu nun sarva lu raggruppu mbr : t. membro - scn. mèmmiru.

Li prifissi e li suffissi[cancia | cancia la surgenti]

Li prifissi[cancia | cancia la surgenti]

talianu sicilianu
auto- auto- autu-
con- cun-
de- di-
in- n-
inter- ntir-, nter-
pro- pru- (pro- unni l'accentu casca a sta sìllabba)

Li suffissi[cancia | cancia la surgenti]

talianu sicilianu
-bile -bbili (l'accentu a la stissa vucali, comu 'n talianu)
-logia -luggìa
-mente -menti
-ore (asicuturi di attivitati, singulari)
-ori (prurali)
-uri
-ura
-tà -tati
-zionale -zziunali
-ziunali (dopu na cunzunanti)
-zione -zzioni
-zioni (dopu na cunzunanti)

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]