Lingua basca

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Basque Country in Spain and France
Basque Country in Spain and France
Basque dialects

La lingua basca (diciuta macari euskara, euskera bascu, vasco [spagnolu] oppuru basque [francisi]) è na lingua ca nun è indueurupea parrata attuarmenti nti lu nord di la Spagna (nti lu Paisi Bascu spagnolu e nti la zona a lu nord di Navarra) e nti lu stremu sud-ovest francisi (Paisi Bascu francisi) nti lu dipartimentu di li Pirenei Atlantici. Anticamenti arrivau a cummigghiari macari li zoni di Aquitania, La Rioja e li Pirenei Cintrali.

L'euskera è la sula lingua ca nun è rumanza ca è ancora viva nti sta zona e pari ca appi na granni nfruenza supra lu sistema vucalicu di lu castigghianu. Nti quasi 40 anni di pruibizzioni nti lu mentri di la dittatura franchista e la conziguenti pirsicuzzioni e criminalizzazzioni di cui lu parrava, la lingua basca fu misa 'n pirìculu di estinzioni. Sulu a la fini di l'anni cinquantini e a lu principiu di li sissantini lu bascu accuminciau a ripigghiàrisi a picca a picca.

Ccu l'arrivu di la dimucrazzìa, la Custituzzioni spagnola di lu 1978 e l'Estatuto di Gernika, la lingua basca ripigghiau la sò co-ufficialitati nti lu Paisi Bascu spagnolu e nti la zona nord di Navarra, unni a picca a picca turnau a la vita pùbbrica.

La lingua vinni annincata "euskera" (o "euskera batua") picchì spuntau la nicissità d'accucchiari li novi dialetti sutta normi linguistichi omogènii pi rènniri pussibbili l'anzignamenti di la lingua nti li scoli. Li dialetti biscagghinu e sulitinu sunnu li cchiù diversi di lu bascu unificatu ("euskera batua").

La forma "euskera" (di lu dialettu guipuzcuanu) è chidda cchiossai addupirata macari rispettu a "vascuence" ntra li parraturi baschi, picchì hà statu macari adduttata nti lu dizziunariu di la Riali Accademia Lingua Spagnola, XXII edizzioni.

Urìggini[cancia | cancia la surgenti]

La lingua basca havi urìggini pre-indueurupei e li tiurìi ca dìcinu lu cuntrariu sunnu ritinuti mancanti di nu funnamentu sòlidu. La sula eccezzioni a chisti è chidda ca metti 'n cunfrontu l'euskera ccu lu antico aquitanu parratu nti la riggiuni sùbbitu a nord di li Paesi Baschi, di chistu hannu statu attruvati sulu picca scrizzioni fùnibbri.

Attuarmenti cridi macari ca l'euskera fussi lu sulu supravvivutu di na famigghia di lingui parrati nti l'Europa uccidintali ca si astinsi quasi tutta para ccu li nvasioni indueurupei a pàrtiri di lu sèculu XIII a.C.

Sta lingua veni classificata comu lingua isulata, zoè na lingua ca nun havi nuddu liami ccu àutri lingui.

Hà statu ussirvatu ca lu Bascu ha quasi nu 10% di cuncurdanzi linguistichi ccu li dialetti bèrbiri di lu Nord-Africa e quasi nu 6% ccu li lingui caucasichi sittintriunali, ca hà jutu spummintannu parinteli ccu lingui di nu suttastrattu pre-afru-asiaticu e ccu li lingui caucasichi sittintriunali.

Nti sti tèmpura si sta affirmannu la tiurìa ca dici ca lu Bascu è la prupàggini uccidintali di la antica famigghia linguistica dene-caucasica ca pari ca fussi spargiuta nti l'Eurasia e nti lu Nord-Amèrica e forsi macari nti lu Nord-Africa (comu p'asempiu lu guanciu, parratu di l'antichi autoctuni di li Canarìi) abberi lu 8000 a.C. Stu fattu è 'n parti ammuttatu di li indàggini ginètichi.

Di la palora "euskera" addivèninu tutti li noma ca fannu canùsciri li baschi (euskaldun: cu parra bascu) e la sò terra (Euskal Herria: Paisi Bascu).

Lu bascu è na lingua ergativu-assulutiva e pi chistu s'addiffirenzia di lu restu di li lingue indueurupei, tutti lingui numinativu-accusativi.

Chiddi ca lu pàrranu[cancia | cancia la surgenti]

Supra la pupulazzioni di 2.975.000 abbitanti spartuti ntra li 7 pruvinci di li Paisi Baschi, 26,9% sunnu bilingui (francisi o spagnolu) e lu 15,3% ca canùscinu picca di bascu sunnu 1.255.750 pirsuni. (881.300 pirsuni sunnu li parranti bilingui attivi e 454.400 sunnu li parranti bilingui passivi). Di lu puntu di viduta di l'euskara, li abbitanti di li Paisi Baschi si spàrtinu nti 4 granni catigurìi ca sunnu:

  1. Li parranti sulu bascu pàrranu sulu lu bascu sia 'n Francia ca 'n Spagna. Sunnu pi la megghiu parti anziani e rapprisentanu na nica minuranza (cchiù picca di lu 0.7%, ca sunnu quasi 20.000 pirsuni).
  2. Li bilingui attivi pàrranu dui lingui, francisi/bascu o spagnolu/bascu. Sunnu lu 26,9% e si spàrtinu di sò nti 3 sutta-catigurìi:
    1. 40% sunnu bilingui ccu lu francisi o lu spagnolu ca pàrranu cchiù spissu.
    2. 29% sunnu bilingui equilibbrati, canùscinu sufficintimenti bonu sia lu bascu ca lu francisi o lu spagnolu.
    3. 32% sunnu bilingui ma pàrranu cchiossai lu bascu.
  3. Li bilingui passivi capìscinu o lègginu sufficintimenti lu bascu ma nun lu pàrranu. Chisti sunnu lu 15,3%.
  4. Li unilingui no bascòfuni canuscìnu sulu lu spagnolu o lu francisi. St'àutri sunnu la megghiu parti di la pupulazzioni ccu lu 57,8%.

Asisti nu granni spariggiamentu ntra lu bilinguìsimu nti li diversi pruvinci baschi. La Biscagghia havi 1.141.000 abbitanti, lu 26,5% (302.000) sunnu bilingui e lu 24,9% (284.000) sunnu bilingui passivi. Guipuzcoa ccu 686.000 abbitanti havi lu cchiù granni nùmmiru di parranti bascòfuni ca sunnu 329.000 ca currispùnninu a lu 48% di la pupulazzioni e havi lu 9,5% (65.000) ca sunnu bilingui passivi. Nti la Navarra (594.000) cci sunnu lu 10,5% (85.500) di bascòfuni cchiossai nti lu nord e nti lu nord-ovest di la pruvincia e 6,8% di bilingui passivi (40.200). Alava ccu 298.000 abbitanti havi 13,4% (40.000) di bilingui e 11,1% (33.000) di bilingui passivi. Lu Labourd ccu 208.000 abbitanti havi 37,2% di pupulazzioni bilingui (38.600) e 24.600 di bilingui passivi. La Vascia Navarra e lu Soule, sunnu li cchiù picca pupulati (30.000 e 17.000), ccu la cchiù forti pircintuali di pirsuni bilingui, ccu 60,9% di bilingui (28.600) e lu 15,1% di bilingui passivi (7.000).

Sintenzi[cancia | cancia la surgenti]

Sintenzi di basi[cancia | cancia la surgenti]

  • Bai = Se
  • Ez = No
  • Kaixo! = Sabbinirica!, Assabbinirica! Ciau!
  • Agur! = Salutamu!
  • Ikusi arte = Ni videmu!
  • Esker(rik asko)! = Grazzi (assai)!
  • Egun on = Bon jornu
  • Egun on, bai = rispunnuta a Egun on, littirarmenti Bon jornu macari a tìa
  • Arratsalde on = Bona sira
  • Gabon = Bona nutti
  • Mesedez = Pi faùri
  • Barkatu = M'hà scusari
  • Kafe hutsa nahi nuke = Vulissi nu cafè espressu
  • Kafe ebakia nahi nuke = Vulissi nu cafè macchiatu
  • Kafesnea nahi nuke = Vulissi nu cafè cû latti
  • Garagardoa nahi nuke = Vulissi na birra
  • Komun(a) = (li) Bagnu
  • Non dago komuna? = Unni sunnu li bagni?
  • Non dago tren-geltokia? = Unn'è la stazziuni (firruviaria)?
  • Non dago autobus-geltokia? = Unn'è la frimmata di l'autobussu?
  • Ba al da hotelik hemen inguruan? = Cci sunnu alberghi ccà a firriari tunnu?
  • Zorionak = Boni Festi (ntra Natali e Capudannu)/ Aucuri!
  • Zer moduz? = Comu va?

Sintenzi cchiù sufisticati[cancia | cancia la surgenti]

  • Eup!= Ciau macari apa o aupa o iep!.
  • Kaixo aspaldiko! = Macari Kaixo, ca significa "Ciau, hà di assai tempu ca nun nni videmu"
  • Esker...Ez horregatik = Grazzi...Nenti
  • Ez dut ulertzen = Nun haju caputu
  • Ez dakit euskaraz hitz egiten= Ju nun parru bascu
  • Ba al dakizu ingeleraz hitz egiten?= Parri l'anglisi?
  • Neska polit(t)a / Neska ederra / Poxpolin= (Tu si' na) bedda carusa
  • Zein da zure izena? = Comu ti chiami?
  • Pozten nau zu ezagutzeak = Cuntenti di canuscìriti
  • Ongi etorri! = Bonvinutu!
  • Egun on denoi = Bon jornu a tutti pari!
  • Berdin / Hala zuri ere = Lu stissu / Macari a tia (p'as. doppu Kaixo o Egun on)
  • Jakina!/Noski! = Sicuru! Vabbeni!
  • Nongoa zara? = Di unni veni/Unni stai?
  • Non dago...? = Unn'é...?
  • Badakizu euskaraz? = Parri lu bascu?
  • Bai ote? = Pi daveru?
  • Bizi gara!! = Semu vivi!!
  • Bagarela!! = Cci semu/stamu arrivannu!!
  • Topa! = Sugnu cuntenti!
  • Geldi! = Fèrmiti
  • Lasai = Tranquillu
  • Ez dut nahi = Nun lu vogghiu
  • Emak bakia! = Làssimi sulu! (addupiratu macari di Man Ray comu tìtulu di lu sò film e di la sò scultura)
  • Kontuz! = Adenza!

Nùmmira[cancia | cancia la surgenti]

1 bat
2 bi
3 hiru
4 lau
5 bost
6 sei
7 zazpi
8 zortzi
9 bederatzi
10 hamar
11 hamaika
12 hamabi
13 hamahiru
14 hamalau
15 hamabost
16 hamasei
17 hamazazpi
18 hemezortzi
19 hemeretzi
20 hogei
21 hogeita bat
22 hogeita bi
23 hogeita hiru
30 hogeita hamar (20+10)
31 hogeita hamaika (20+11)
40 berrogei (2×20)
50 berrogeita hamar (2×20+10)
60 hirurogei (3×20)
70 hirurogeita hamar (3×20+10)
80 larogei
90 larogeita hamar
100 ehun
200 berrehun
300 hirurehun
1000 mila
2000 bi mila
1,000,000 milioi bat
maggiuri handiago
minuri txikiago
assai gehiago

Palori asempiu[cancia | cancia la surgenti]

Palora Traduzzioni Prununzia standard
terra lur lur
celu zeru, ortzi zéru, ortsi
acqua ur ur
focu su shu
aria haize (h)aizé
omu gizon ghizòn'
fìmmina emakume emakumé
manciari jan iàn / diàn'
vìviri edan édan’
granni handi (h)àndi
nicu txiki cichi
notti gau gau
jornu egun égun’
palora hitz hits
cifra zenbaki zèn’baki

Asempiu[cancia | cancia la surgenti]

Signaletica bilingui 'n francisi e bascu a Saint-Pée-sur-Nivelle/Senpere nti lu dipartimentu di li Pirenei atlantici 'n Francia

Nu strattu di lu « Patri Nostru » 'n bascu :

Gure Aita, zeruetan zarena:
santu izan bedi zure Izena,
etor bedi zure erreinua,
egin bedi zure nahia,
zeruan bezala lurrean ere.
Emaguzu gaur
egun honetako ogia;
barkatu gure zorrak,
guk ere gure zordunei
barkatzen diegunez gero;
eta ez gu tentaldira eraman,
baina atera gaitzazu gaitzetik.

Nuti[cancia | cancia la surgenti]


Autri pruggetti[cancia | cancia la surgenti]

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]