Ìsuli Baliari

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Isuli Baliari)
Mappa dî divisioni municipali dâ pruvincia spagnola di l'Ìsuli Baliari
La bannera dâ Ìsuli Baliari

L' Ìsuli Baliari (nomu ufficiali catalanu Illes Balears, n spagnolu Islas Baleares) sunnu n' arcipèlucuMari Meditirràniu occidintali, ca forma na cumunitati autònumaSpagna. Lu capulocu è Palma di Maiorca. La cumunitati autònuma è cumposta di na sula pruvincia.

Li lingui ufficiali sunnu lu catalanu e lu castigghianu. Lu nomu catalanu, Illes Balears, è usatu dû cuvernu spagnolu.

L'ìsuli principali sunnu Maiorca, Minorca, Ibbiza, e Formentera, tutti pupulari distinazzioni turìstichi.

Tra l'ìsuli minuri c'è Cabrera, c'òspita lu Parcu Nazziunali di l'Arcipèlucu di Cabrera.

N senzu stritto, Maiorca e Minorca sunnu l'Ìsuli Baliari veri e propi, mentri Ibiza e Formentera appartennu ê Ìsuli Pitiusi, ma tutti li dui gruppi vennu di sòlitu innicati comu Baliari.

Storicamenti, l'ìsuli hannu statu nvasi dî Rumani, dî Vàndali, dai Bizzantini, di l'Àrabbi, e dî Catalanu-Aragunisi. Li Catalanu-Aragunisi inizzialmenti cuvirnaru li Baliari tràmiti un regnu vassallu, lu Regnu di Maiorca. N sègutu li ncurpuraru dirittamenti ntô Regnu Aragunisi, ntô 1344; stt'ùrtumu regnu vinni succissivamenti assurbitu dâ Spagna.

Minorca fu na dipinnenza britànnica ntô XVIII sèculu.

Cumuna[cancia | cancia la surgenti]

Cumuni Abbitanti (2005)
Alaró 4.707
Alayor/Alaior 8.671
Alcudia/Alcúdia 15.897
Algaida 4.258
Andrach/Andratx 9.906
Ariany 750
Artà 6.649
Bañalbufar/Banyalbufar 568
Binisalem/Binissalem 6.326
Búger 1.016
Buñola/Bunyola 5.475
Calviá/Calvià 43.499
Campanet 2.515
Campos 8.122
Capdepera 10.245
Ciudadela/Ciutadella de Menorca 26.972
Consell 2.877
Costich/Costitx 1.004
Deià 708
Escorca 293
Esporlas/Esporles 4.457
Estellenchs/Estellencs 386
Felanich/Felanitx 16.566
Ferrerias/Ferreries 4.416
Formentera 7.506
Fornalutx 698
Ibiza/Eivissa 42.797
Inca 26.504
Lloret de Vista Alegre/Lloret de Vistalegre 1.134
Lloseta 5.295
Llubí 2.030
Lluchmayor/Llucmajor 29.891
Mahón/Maó 27.669
Manacor 35.908
Mancor del Valle/Mancor de la Vall 980
María de la Salud/Maria de la Salut 2.118
Marrachí/Marratxí 28.237
El Mercadal/Es Mercadal 4.255
Es Migjorn Gran 1.409
Montuiri/Montuïri 2.594
Muro 6.610
Palma de Mallorca 375.773
Petra 2.707
Pollensa/Pollença 15.987
Porreras/Porreres 4.597
La Puebla/Sa Pobla 11.767
Puigpuñent/Puigpunyent 1.513
Ses Salines 4.290
San Antonio Abad/Sant Antoni de Portmany 18.366
San Juan/Sant Joan 1.847
San Juan Bautista/Sant Joan de Labritja 4.838
San José/Sant Josep de sa Talaia 18.382
San Lorenzo de Cardessar/Sant Llorenç des Cardassar 7.498
San Luis/Sant Lluís 5.865
Sancellas/Sencelles 2.656
Santa Eugenia/Santa Eugènia 1.420
Santa Eulalia del Río/Santa Eulària des Riu 26.724
Santa Margarita/Santa Margalida 9.719
Santa María del Camí 5.175
Santañy/Santanyí 10.673
Selva 3.205
Sineu 3.053
Sóller 12.521
Son Cervera/Son Servera 10.766
Valldemosa/Valldemossa 1.910
Villacarlos/Es Castell 7.440
Villafranca de Bonany/Vilafranca de Bonany 2.521

Culligamenti esterni[cancia | cancia la surgenti]


Cumunità autònumi di Spagna Cumunità autònumi di Spagna
Andalusia · Araùna · Asturi · Baliari · Canari · Cantabria · Castigghia‑La Mancia · Castigghia e León · Catalugna · Estremadura · Galizzia · La Rioja · Madrid · Murcia · Navarra · Paisi Baschi · Valencia