Inessa
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Inessa è lu nomu di na cità di l'antichità. Sicunnu li stòrici littrati, nascìu ntornu ô sèculu V a.C. ppi òpira dî Sicani. Li greci nni fìciru na cttà granni e la chiamaru ccu stu nomu. Però ancora tanti nun si fannu pirsuasi unni era veramenti. Na para dìcunu nnê zoni di Bronti e Maniaci, na para nnê zoni di Adranu. C'è cu dici ca sta cità era nnâ zona di Santa Maria di Licuddia. Nnâ cuntrata Civita, nfatti, si tròvunu tanti reperti di sta cità, comu ad esempiu li rimanenzi di n'acquedottu, dê tempi rumani, ca purtava l'acqua nzinu a Catania, e ca parteva di Licuddia. L cità di Inessa, duranti l'occupazzioni rumani, e pricisamenti nnô 33 a.C., canciau nomu e fu chiamata Etna. La cità era famusa ppô granu e avìa macari la sò zecca unni si facèvanu li sordi. Lu granni Ciceruni, parra di sta cttà nnê sò raccunti. Nun si sapi la càusa di cchi scumparìu, c'è cu dici ca fu un tirrimotu e cu hu focu dâ muntagna. L'ùltimi nutizzi ca n'arrivaru sunu di l'annu 73 a.C.
[cancia] Bibbiografìa
- Storia di Licodia, Giuseppe Ambra. Ed AESSE 1988

