Guerra missicana dâ droga

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La Guerra dâ droga mèssicana (Puru canusciuta comu Guerra mìssicana cuntru la droga) è nu cunflittu ca vidi lu cuvernu messicanu cuntru li narcutrafficanti dô Messicu noti megghiu comu "Narcos".

Data Locu Casus Belli
11 dicembri 2006 - osci Messicu Operazziuni Michoachàn
Surdati messicani duranti na battaghia ntô austu dô 2007
Fazzioni
Cuvernu Messicanu

Supportu militari :

Stati Uniti

Colombia

Narcos

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Ntroduzzioni[cancia | cancia la surgenti]

Pâ su posizzioni strateggica 'stu paisi è sempri statu lu centru dî traffici di droga, di cristiani e dû contrabbandu cu vaunu ntî Stati Uniti, ntî anni 80 e 90, lu chiù granni narcutrafficanti fu Pablo Escobar quannu li 'miricani accumminzarunu a cumbattiri Pablo Escobar e l'alleati sua dâ Colombia, sti narcutrafficanti piensarunu beni di formari assai allianzi chî narcos dû Messicu.

Unni si cumbatti 'a guerra

Vicente Fox[cancia | cancia la surgenti]

La viulenza crebbi quannu lu prisirenti Vicente Fox iniziò a cumbattiri li narcos di Novu Laredu mannandu l'asercitu, duranti la su prisidenza sulu a Novu Laredu, si stima ca sugnu morti 110 cristiani

Felipe Calderòn[cancia | cancia la surgenti]

Cu Felipe Calderòn ntô 2006 iniziò 'a riali guerra cuntru a droga, l'11 di dicembri cu 6.500 surdati feci la chiù granni operazzioni cuntru 'a criminalità dû Messicu, da lu 2006 finu a osci li surdati su divintati 45.000

A guerra deggenera[cancia | cancia la surgenti]

La guerra deggenera quannu puru li cristiani ca dovevano cumbattiri li narcos diventanu alliati loru, a denunciari 'stu fattu è lu ginirali Sergiu Aponti ca cumbatti ntâ California dû Basciu, n'atru fattu è lu scontru dû 26 aprili 2008, quannu li narcos di Tijuana e chiddi di Sinaloa si cumbattunu lassannu 17 morti  ntû campu di battagghia.Ma li cosi deggenerarunu ancora quannu  ntû sittemmiru a Morella ci fu na straggi cu granati. Ntû marzu dû 2009, lu prisirenti Calderon invia atri 5.000 surdati dî Asercitu â cittati di Juárez, città già nota pî omicidi di fimmini , unni si truvava na guerra tra lu cartellu di Sinaloa e lu cartello di Juarez pû controllu dâ zona dâ fruntiera chî Stati Uniti.A città di Juarez è stata pi 4 anni 'a città cû tassu di omicidi chiù jertu dû munnu, tantu da farsi appellari "Murder City", cu na media di 9 assassinii tutti li giurni.

Asercitu messicanu ntô statu di Michoachan

Atra riggiuni cauta è la fruntiera chî Stati Uniti supra lu Golfu du Messicu, sempri supra lu cuntrollu dû Cartellu dû Golfu, dû 2003 ha subbitu anchi l'influenza di surdati dî Zeti assurdati comu asercitu dû Cartellu du Golfu.Ntû uttuviru dû 2009 li gruppi si separaunu.Duranti li primi simani dî scontri l'abbitanti dâ riggiuni subbirunu brutalità portati annanzi da tutti li dui schieramenti.Soprattuttu ntâ 'sta riggiuni nun è tantu lu nummeru dû omicidi ca sconvolgi, ma la brutalità dî esecuzioni e 'a mutilazzioni di cadaveri, ca vengnunu mozzati la capu e/o li mani e poi sugnu pinduti a pali dâ luci, ad arbiri o a ponti dâ strada. Dû 2012 Li Zeti controllano quasi tutti li dui stati, mentri a lu Cartellu du Golfu restunu sulu li città di Matamoros e Reynosa.Missu ê stretti lu Cartellu du Golfu ha strettu n'alleanza cu l'atru cartellu dominanti ntû Messicu, lu cartellu di Sinaloa dû famiggiratu Chapu Guzman friscu vincitori dâ sanguinosa guerra di Ciudad Juarez (10.000 morti nta 4 anni) e Tijuana. Lu scontru sta continua ntê riggiun dû Golfu cu na violenza assurda.Li sciurnali messicani nun ni parlunu pena attacchi cu granati e omicidi di giornalisti. Jertu è puru lu nummeru di "desaparecidos", una dê chiù 'mpurtanti attività dê Zeti.A maggio du 2012 li riggiuni chiù cauti sugnu a fruntiera chî Stati Uniti e Sinaloa.

Li Narcos[cancia | cancia la surgenti]

Narcos catturati

Cartellu dû Golfu[cancia | cancia la surgenti]

Câ basi a Matamoros, è unu dî chiù granni cartelli dâ Merica dû Sud, cumbatti na guerra chî Zeti

Li Zeti[cancia | cancia la surgenti]

Ex-Asercitu dû Golfu, formatu da militari è lu chiù pericolosu cartellu dûMessicu

Cartellu di Sinaloa[cancia | cancia la surgenti]

E' lu cartellu dû famusu Chapu, fici na guerra cuntru lu chiù famusu Cartellu dû Golfu

Cartellu di Juarez[cancia | cancia la surgenti]

Cumbatti cuntru Sinaloa pû controllu dâ su citati

Cartellu di Tijuana[cancia | cancia la surgenti]

E' lu cartellu di Arellano Felix, osci si è divisu nta gruppi chiù piccoli soppu li operazzioni militari dû cuvernu

La Famigghia Michoacana[cancia | cancia la surgenti]

Cartellu di Michoacan, è statu sterminatu ntû 2011, fu alliatu dû Cartellu dû Golfu.Da chisti su nati li Cavalieri Templari

Cartellu di Beltran-Leyva[cancia | cancia la surgenti]

Funnatu dî frati Beltran Leyva sugnu alliati dî Zeti e cumbattunu na guerra cuntru Sinaloa e Golfu

Li Neri[cancia | cancia la surgenti]

Su stati l'asercitu dû cartellu di Sinaloa

Trafficu di droga[cancia | cancia la surgenti]

Mappa dû commerciu di droga

Lu dipartimentu dû statu miricanu stima cû 90% dâ cocaina ca trasi ntî Stati Uniti passa dû Messicu, câ Colombia comu principali produttori, seguita da Bolivia e Perù, e cû Venezuela comu puntu di trasbordu

Trafficu d'armi da focu[cancia | cancia la surgenti]

Armi ca tinivanu li narcos

Li messicani tegnunu lu dirittu costituzziunali di tenere armi da focu, ma l'acquistu presso l'unicu fornitori ligali di tutto lu Messicu, presente a Città du Messicu, controllatu dê asercito, è difficili assai.Li cartelli dâ droga contrabbandunu armi dî Stati Uniti o dû Guatimala, o via mare, o li arrobbunu â polizzia o ê surdati.Li armi da focu su lu mercatu niuru sugnu quinni disponibbili assai.

L'Effetti su li cristiani[cancia | cancia la surgenti]

Secunnu l'organizzazziuni pî diritti dî cristiani, li politichi pû cuntrollu ntû Messicu adottati pi privineri lu trafficu di droga, la corruzzione e 'a viulenza nu sugnu stati boni pî  cristiani.Picchi l'immensu poteri a livellu esecutivu e 'a corruzzione a livellu leggislativu e giudizziario peggioranu 'a situazzioni, portannu a la tortura a li minacci,quarchi forma ca viuli li diritti dî cristiani comu arresti illegali, detenzioni sicreti, torturi, stupri, esecuzioni extragiudiziali e fabbricazzioni di provi.

Atru[cancia | cancia la surgenti]

A causa dû fattu chî cartelli dâ droga messicani e li fornitori colombiani generanu e riciclanu dî 18 ai 39 miliardi di dollari ntî Stati Uniti tutti l'anni, li cuverni statunitensi e messicani sugnu stati criticati pâ loru mancanza di volontà ntû cuntrastari l'operazzioni finanzziari di vari cartelli, tra cui lu riciclaggiu dû  denaro.

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]

Àlencu dî guerri ntâ lu munnu

Àlencu dî guerri