Giuseppi Turnaturi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Giuseppi Turnaturi

Giuseppi Turnaturi (Baarìa, Palermu, 27 di maiu 1956) è un cèlibbri riggista sicilianu, auturi di pillìculi quarchi vota assai poètichi e chi àppinu successu in Italia e all'èstiru.

La sò vita[cancia | cancia la surgenti]

Già picciottu, Turnaturi si dimostra attrattu dâ ricitazioni e dâ riggìa. A suli sìdici anni rinesci a mèttiri n scena a tiatru òpiri di mastri comu Luiggi Pirandellu e Eduardu De Filippu. Doppu l'inizziu ô tiatru, s'abbicina pòi ô munnu dû cìnima, passannu puru pi quarchi spirienza documentarìstica e televisiva.

L'esordiu è cu lu documentariu Le minoranze etniche in Sicilia, vincituri d'un premiu ô Festival di Salernu, e rializza, poi, pi la RAI Diario di Guttuso. Travagghia p'un periudu ancora pi la RAI, pi la quali si occupa di programmi comu Ritratto di un rapinatore - Incontro con Francesco Rosi o Scrittori siciliani e cinema: Verga, Pirandello, Brancati e Sciascia.

Ntô 1984 cullàbbura cu Giuseppi Ferrara pi Cento giorni a Palermo, pi lu quali è prudutturi, oltri chi co-sciniggiaturi e riggista dâ secunna unità. Dû anni doppu dibbutta "ufficialmenti" cu Il camorrista, didicatu ô munnu dâ malavita napulitana. Lu film ricevi na bona crìtica e Tornatori vinci lu Nastro d'Argento comu megghiu riggista esordienti.

Lu ncontru cu Francu Cristaldi porta â gènisi di chiddu chi è cunsidiratu lu capulavuru di Turnaturi, Nuovo cinema Paradiso, pillìcula chi havi successu nta tuttu lu munnu e chi duna la fama nternazzionali ô riggista, chi resta comunqui chiutostu risirvatu. Doppu na pocu di tagghi, lu film vinci nu premiu ô Festival di Cannes e lu premiu Oscar comu megghiu film forasteru.

Li pillìculi[cancia | cancia la surgenti]

Riggista & Sciniggiaturi[cancia | cancia la surgenti]

Sciniggiaturi[cancia | cancia la surgenti]

Liami di fora[cancia | cancia la surgenti]