Furtunatu Sindoni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Furtunatu Sindoni (o Fortunato Sindoni n talianu) è un cantastori sicilianu di Barcillona (ME).

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Lu barcillunisi accumenza la carrera di cantastori nta l'anni ’70 quannu, emigranti e musicista ntâ Girmania, scummigghiau li testi, li mùsichi e la campata di lu folk singer miricanu Woody Guthrie ca â Mèrica, cantava ballati pulìtichi e suciali.

Furtunatu Sindoni si làuria 'n Lingue e letterature straniere, e accuminza a friquintari lu cchiù megghiu dâ cultura pupulari siciliana: lu granni pueta Ignazio Buttitta, e pircurri lu paisi, cumpennu nortri di li tournée ntâ Svìzzira e nta l'Austria, musicannu e cantannuo li puisìi e li stori beddi di lu pueta.

Fu cunziquinziali pi Furtunatu analizzari la propia cultura, li propi ràdichi; e accussì potti scummigghiari tuttu un munnu summersu ca la cultura "ufficiali" gnurava o peju ancora tintava d'annullari ntô nomu d'un sirvilismu e d'un culunialismu culturali e ecunòmicu ntê riguardi dî granni casi edituriali e musicali. E accussì vinni 'n cuntattu cu "muvimenti culturali" altirnativi: ricircatura di mùsica pupulari, cantanti e musicisti pupulari scanusciuti a li massi.

Appoi Furtunatu Sindoni partècipa a tanti recital, cu l'auturi dâ famusa "Storia di Salvatore Giulianu", Turiddu Bella. Furtunatu scrivi la mùsica di sò stori, cantànnuli 'n giru pi l’Italia.

Stu cantastori scrivi e cuntau la storia di Rosa Balistreri, e lu cartilluni fu rializzatu dû pinturi Paolo De Pasquale.

Furtunatu Sindoni veni eliggiutu prisidenti di l'assuciazzioni culturali "Il mondo dei cantastorie", di cui fu sociu funnaturi nzèmmula a Franco Trincale, Mauro Geraci e Ciccio Caponnetto.

Discugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

  • Musica & Parole (2000). La canzuna 'n sicilianu: Lu nanettu ridi ridi


Àutri canzuni cantati 'n sicilianu sunnu chissi:

Liami nterni[cancia | cancia la surgenti]

Liami sterni[cancia | cancia la surgenti]