Frati Wright

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Wilbur Wright
Orville Wright

Wilbur Wright (Melville, Indiana, 16 d'aprili di 1867 - Dayton, Ohio, 30 di maju di 1912) e Orville Wright (Dayton, Ohio, 19 d'austu di 1871 - 30 di jinnaru di 1948).

Foru li dui mmintura piuneri di l'ariunàutica cui veni attribuiuta - 'n manera forsi nun dû tuttu curretta sutta l'aspettu stòricu - la patirnitati dû primu abbolu umanu tutarmenti cuntrullatu supra n' ariupranu a muturi 'n gradu di supirari la forza di gravitati. Cuntribbuiru 'n tali modu a rializzari unu dî maiuri sogni di l'omu, chiddu d'abbulari.

Li stissi Wright nun avanzaru mai arcuna primugginitura 'n materia. Tintativi d'abbolu cu ariuprani a muturi avìanu stati cumpiuti - sia puru cu asisti quasi sempri disastrusi - già arcuni anni prima dâ sô stòrica mprisa cumpiuta lu 17 di dicèmmiru di 1903.

Contra la liggi di gravitati[cancia | cancia la surgenti]

Doppu arcuni tintativi nun arrinisciuti tri jorna prima, li frati Wright arrinisciru a fàciri dicullari, appuntu lu 17 di dicèmmiru di 1903 supra la plaja di Kitty Hawk, ntâ Carulina dû Nord - tinènnulu 'n ariu pi ddi dùdici secunni c'avìssiru canciatu la storia di l'abbolu - lu sò ariupranu Flyer 1 (chiamatu macari Wright Flyer, Flyer 1903 o videmma Kitty Hawk Flyer).

Era lu primu vilìvulu cu prupulsioni a muturi a èssiri custruiutu cumpiutamenti e lu primu a arrinèsciri a libbràrisi 'n abbolu. Lu prutòtipu d'ariupranu a muturi fu brivittatu lu 23 di marzu pricidenti cu l'idintificativu US821393 (appoi GB6732/1904).

Li Wright èranu prupitari di na fàbbrica di bicigretti; nzinu dû 1896 foru affascinati dî spirienzi di studiusi ca tintàvanu n'approcciu scintìficu ô tintativu di fàciri abbulari menzi cchiù pisanti di l'ariu (tra cui l'astrònumu statunitenzi Samuel Langley e lu talianu Enricu Furlanini ca ntô 1877 avìa rializzatu n'elicòttiru a dui èlichi).

A cavaddu dû canciu di sèculu, doppu li spirimenti purtati avanti supra l'alianti - pi garantìrinni na maiuri stabbilitati e manuvrabbilitati - si didicaru â custruzzioni d'un vilìvulu a cèllula biprana e doppia èlica prupulsiva dâ putenza di 16 CV, azziunata c'un muturi a binzina.

Lu stòricu abbolu[cancia | cancia la surgenti]

Il "Flyer 1" dî frati Wright

Ntâ sula matinata di ddu 17 di dicèmmiru lu Flyer 1 effittuau quattru abboli: Orville e Wilbur s'altirnaru a li cumanni; ntê primi dui abboli l'ariupranu, pilutatu dapprima d'Orville, abbulau pi circa dùdici secunni a n'autizza di circa tri metra e a na vilucitati di 48 km urari; doppu picca Wilbur arriniscìu a effittuari n'abbolu di 59 secunni supra na distanza di 266 metra.

L'ariupranu dî Wright si jisau ancora 'n ariu, ma duranti l'ùrtimu tintativu di dda stòrica jurnata si danniggiau 'n fasi d'attirraggiu a càusa di na ràffica di ventu, ca lu fici rutiari supra iddu stissu. Danniggiatu 'n modu seriu, lu Flyer 1 nun abbulau cchiù, ma lu sognu d' Icaru s'avìa oramai abbiratu.

Li spirimenti d'abbolu dî frati Wright prusiquiru - sia puru cu quarchi ncidenti - nzinu ô 1908; l'annu succissivu fìciru diversi abboli spirimintali e dimustrativi sia 'n Mèrica ca 'n Europa pi lanzari lu sô prutòtipu pruduciutu ntâ fàbbrica "American Wright Company" di prupitati di Wilbur.

 morti di Wilbur l'attivitati fu prusiquiuta d'Orville nzinu ô 1915, zoè nzinu a quantu vinni nnuminatu mèmmiru dû National Advisory Board of Aeronautics.

Na màchina p'abbulari[cancia | cancia la surgenti]

Lu Flyer 1 è custudutu dû 1948 a lu National Air and Space Museum della Smithsonian Institution di Washington (Stati Uniti). Na targa cummimurativa ìnnica "l'ariupranu urigginali dî frati Wright" cu sti palori: "La prima màchina cchiù pisanti di l'ariu, prupulsa a muturi, cu cui l'omu fici n'abbolu lìbbiru, pilutatu e duraturi. Mmintata e custruiuta di Wilbur e Orville Wright e purtata 'n abbolu d'iddi lu 17 di dicèmmiru 1903 a Kitty Hawk, North Carolina. Attraversu n'urigginali ricerca scintìfica li frati Wright scupriru li principi di l'abbolu umanu; di mmintura, custruttura e abbulatura svilupparu ancora cchiù l'ariuplanu, nzignaru a l'omu a abbulari e nauguraru l'era di l'aviazzioni".

Culligamenti sterni[cancia | cancia la surgenti]



Fonti[cancia | cancia la surgenti]

La fonti di st'artìculu è Uicchipidia Taliana:

http://it.wikipedia.org/wiki/Fratelli_Wright