Ferruvìa Circumetnea

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Firrovia Circumetnea)
La stazzioni di Rannazzu ccâ Litturina
La stazzioni dô Burgu a Catania
La vecchia "cafittera N.14" intra â stazzioni dô Burgu a Catania

La Ferruvìa Ciccumetnea (o Circumettinnèa) è na lìnia ferruviària a scartamentu ridottu ca gira pi 110 chilòmitri 'n cìrculu ntornu a l' Etna e nta 3 urati porta li genti di Catania ô Ripostu. Dô 1999 lu primu trattu c'attravisava la cità di Catania, vinni suttirratu e addivintau la Metropulitana di Catania.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La Circumetnea fu vuluta dâ Pruvincia di Catania, dâ Càmmira di Cummerciu e dê cumuni ettinnèi ntirissati. Lû primu attu ufficiali fu lu règgiu dicretu dô 31 di dicèmmiru 1883 e la cuncissioni ppi travagghiari lu detti lu 23 di maiu 1889 lu ministru dô tisoru Giuvanni Giolitti. La Sucità Siciliana di pùbbrichi travagghi di lu mprindituri nglisi Robert Trewhella si pigghiau lu subbappartu. Lu 2 frivaru 1895 trasìu 'n funzioni lu trattu Catania-Dernò (oggi Adranu) e 'n picca tempu tutti l'àutri. Ntâ stati1898 la tratta dô Ripostu ô Portu di Catania era ntiramenti pircurrìbbili cu màchina a vapuri a la vilocità massima di 27 km all'ura. S'avìanu rializzatu 'n picca tempu 22 ponti, 6 tùnnilli e macari stazzioni, dipòsiti e casi cantuneri.

Edmondu De Amicis si cci fici un viaggiu ô princìpiu dô XX sèculu e ci scrivìu un libbru «Ricordi di un viaggio in Sicilia». Ô 30 maiu 1911 ci viaggiaru lu Re e la Riggina, Vittoriu Manueli III e Elena dô Montenegru.

Ntô 1937, quanndu c'era na pulìtica ecunòmica autàrchica, s'accattaru 6 litturini Fiat pp'arrispammiari nafta e curriri cchiù viloci. La litturina accuminciau a sustituiri li primi cafirreri a vapuri.

Ntô doppuguerra la Circumetnea essennu siriamenti danniggiata dâ guerra s'attruvau senza sordi ppi cuntinuari a travagghiari, pirciò ntô 1947 lu ministru dê Trasporti la fici addivintari Gistioni cummissariali cuvirnativa. Cu li sordi dô ministeru, si pòttiru accattari àutri litturini di secunna manu; ntô '70 finarmenti arrivaru 13 màchini novi dô tipu disel-alèttricu di custruzzioni Fiat Ferruviaria-Officini Miccanichi dâ Stanga. Ntô 1980 àutri litturini usati ca èranu superchiu ntê Ferruvìi Calabbru Lucani e di la ferruvìa chiusa ppi sempri Ferruvìa Castedduvitranu-Portu Empedocli di la FS. Pi ùrtimu arrivaru ntô 1991 5 litturini novi di lu mudellu ADe 21-25 fabbricati ntâ la fàbbrica catanisi di la Zona nnustriali di Catania, ITIN.

Lu trattu nizziali, dô Portu ô Burgu, non c'è cchiù 'n supirfici, picchì scavaru sutta e cci fìciru la prima mitrupolitana di la Sicilia.


'N princìpiu, quannu accuminciaru avìanu 12 màchini a vapuri ca, comu s'usava a ddu tempu, vìnniru vattiati e cci dèsiru lu nnomu pròpriu:

Oggi arristaru sulu dui lucumutivi a vapuri ppi mustra, la N.10 Mascali e la N. 14 canusciuta comu la meusa.

St'articulu fa parti dâ seria
Trasporti e Vìculi
Sizzioni Trasporti...

Trasportu di passiggeri
Trasportu di merci - Liggi
Ferruvìi - Ariunàutica

Sizzioni Vìculi...

Menzi di trasportu
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli

Principali nfurmazzioni[cancia | cancia la surgenti]

  • Annu di naugurazzioni:1898
  • Km:110,963 (na vòta quannu partiva dô Portu èranu 114,700 Km )
  • Tempu ppi fari nû giru:190 minuti
  • Stazzioni:30
  • Jallirìa cchiù longa: Rocca Calanna(263,82 m)
  • Pinnenza massima:36 ppi milli
  • Autizza massima:976 m.s.l.m. (vicinu a Rocca Calanna)
  • Vilocità massima:60Km/h
  • Vilocità cummirciali:35 km/h
  • 24 litturini diesil nurmali e dui Aln 56 Litturini urìgginali dô 1937
  • Dipòsitu: ô Burgu, a Dirnò, a Bronti, a Rannazzu, ô Ripostu.
  • Officina a Catania Burgu.

Àutri Sirvizzi (autobussi)[cancia | cancia la surgenti]

  • Di la stazzioni dô Chianu Tàvula si poti iri cu l'autobussu a la cità di Belpassu 'n cuincidenza cu li litturini
  • L'autobussu citatinu di la cità di Adranu è dâ stissa Circumetnea ca havi dù lìnii: lìnia Nord e lìnia Sud.
  • Doppu l'apirtura di la stazioni Nesima dâ Metrupulitana di Catania (2017) accuminciau lu sirvizio di autobussi navetta ccu la cità di Belpassu e cu li frazzioni mustirianchisi di Lineri e Muntipalma.

Bibbliografìa[cancia | cancia la surgenti]

  • Francesco Ogliari| La Ferrovia Circumetnea, in TuttoTreno e Storia| 2005 | Duegi Editrice | Albignasego

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]

Commons
Commons
Lu Wikimedia Commons havi 'na catigurìa cca conteni media su Ferruvìa Circumetnea
Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 12 di uttùviru 2008

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina