Feudalesimu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu Feudalesimu chiamatu macari "riti vassallaticu-binificiaria" fu 'n sistema puliticu dô medioevu câ s'affirmau ntâ l'Europa Uccidintali cô Mperu Carolingiu.

'Nquatramentu storicu[cancia | cancia la surgenti]

L'Europa mmeru ô 1328

Pari sicuru câ lu sistema feudali nascìu ntò periudu romanu-barbaricu, ma appi lu so sviluppu cchiù granni ntò IX sèculu, nun sulu cô 'Mperu Carolingiu ma macari ntê novi stati europei. P'asempiu, 'n Sicilia lu feudalesimu vinni mpurtatu cu la cunquista nurmanna â fini dû XI sèculu. Lu cuntrollu statali vinìa assicuratu a liveddu tirrituriali cu l'assignazzioni di vasti tirritoria ê vari cavaleri nurmanni, lungubbardi o bizzantini ca participaru â cunquista dâ Sicilia. Vinni luvatu sulu ntô 1812 câ Costituzzioni dô regnu di Sicilia, sicunnu quasi tutti li storici, lu sistema feudali eni una dê causi cchiù 'mpurtanti dê probblemi dâ Sicilia oj. N'autru asempiu grossu di statu feudali sicilianu eni la Cuntea di Modica.