Ernest Hilgard

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ernest Ropiequit "Jack" Hilgard (19042001) a statu nu pissicoluggu statunitenzi, prufissuri a l'univirsitati di Stanford, ca addivintau famosu 'nta l'anni '50 ppi li so ricerchi supra a l'ipnosi, spiciarmenti supra lu cuntrulli di lu duluri.
Assiemi a André Muller Weitzenhoffer, Hilgard sviluppau lu Stanford Hypnotic Susceptibility Scales (Scali di suscittibbilitati Ipnotica di Stanford) duoppu l'anni '50.

Ipnosi[cancia | cancia la surgenti]

Hilgard eni spicificatamenti canusciutu ppa so tiuria di lu "ussirvaturi ammucciatu" criatu 'nta la menti mentri l'ipnosi prufunna eni in azzioni.
A so ricerca supra a l'"ussirvaturi ammucciatu" duranti li sissioni d'ipnosi ppi l'amministrazzioni di lu duluri avìa lu scopu di suppurtari a sô tiuria neudissassociaziunista, ca sustinìa ca na pirsuna sutta ipnosa poti ussirvari lu su duluri senza spirimintari consciamenti arcuna suffirenza.
S'avissi a nutari ca stu finominu o di lu "ussirvaturi ammucciatu" a statu cuntruversu e li critichi sustinierru ca si putìa fabbricari duranti lu statu ipnoticu ccu suggerimenta, indicannu ca ci putìa ssiri a pussibilitati ca nun era autru chi n'arfifattu di l'istruzziona rati a li participanti a ricerca.

Iducazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Natu a Belleville, Illinois, lu 25 giugnettu di lu 1904, Ernest Ropiequit Hilgard era lu figghiu di nu medicu. Lu studiu di l'ingignirìa fu lu campu ca urigginariamenti ci piaciu studiari a l'univirsitati; arriciviu lu so Bachelor Degree (laurea di primu liveddu) 'nta ingignirìa chimica di l'univirsitati di l'Illinois nta lu 1924. Puoi scigghiu di sturiari pissiculoggia, e s'innìu a Yale, unni arriciviu lu Ph.D. (Dutturatu di ricecca) 'nta lu 1930.