Discussioni:Usu dî vucali ncerti nta na sìllabba diversa di chidda penùrtima

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ntirissanti. Nti sti iorna pensu spissu a stu tema, supratuttu quannu scrivu na difinizzioni. Pensu ca avissimu a discurriri di na pulitica a aduttari nta certi casi. Ma forsi chistu è mpossibbili! Salutamu. Peppi


Ciau Peppi, grazzî pi lu tò missaggiu ccà susu. Già haiu accuminzatu a arrispùnniri (supra la rèula di li verbi) nta lu Talk:Vucali ncerti (penùrtima sìllabba). Sacciu ca Vicè penza ca s'havi a sarvari (conservare) sulu li formi etimoluggicamenti curretti, e prima ju macari pinzava propiu accuddhì. Ma ora ca ci penzu megghiu, criju ca sulu s'havi a sarvari la furma cchiù diffusa, e bbasta. Ma hai cumpritamenti raciuni: quannu si scrivi na difinizzioni, ci voli pinzari a fàciri li redirects comu già li facemu (p'asempiu: "azzurru", e "azzolu", "scuperta" e "scummigghiata", "biancu" e "vrancu", "spiaggia" e "praia", ecc.). Salutamu! Turiddu miii...

  • Ciau Turiddu - mi pàrinu tutti quanti asempî boni. Nun sugnu sicuru, ma forsi «vilanza» si usa macari pi quarchi banna. Spissu s'attròvanu tri vucali, p'asempiu: mònacu, mònucu, mònicu. Forsi lu sonu dâ vucali ncerta è quasi lu stissu pi tutti tri variazzioni - pi chissu è sempri diffìcili dicìdiri quali è u megghiu. Ju prifirissi na reula sìmprici - p'asempiu, circannu chi si usava ntô latinu, o lu latinu vulgari pò èssiri n'idia bona. Nta la sò grammàtica, Camilleri ni cunzigghia d'assicutari chiddu chi fa lu talianu mudernu. Puru chissu si tratta di na reula sìmprici, ma poi iddu havi l'idia ca sta reula si usa ogni vota ca cci sunnu li dubbî - è pi chissu ca spissu li soi vucàbbuli prifiruti s'assummigghianu chiutostu lu talianu ca lu siclianu. Dunca, siddu nn'avemu na reula accussì, ju spirassi ca si usava raramenti e sulu pi certi casi. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:14, 23 May 2006 (UTC)
    • La soluzzioni etimologgica spissu va contra la soluzzioni dâ prununcia cchiù diffusa. Lu probblema è chi è difficili dicìdiri si na forma è pi daveru la cchiù diffusa. Iu, pi esempiu parru lu sicilianu dû rausanu. Haiu viaggiatu pi tutta la Sicilia (fici lu surdatu a Trapani, ncuntrannu genti di tutti li banni dâ Sicilia). Ma certi formi chi usamu cà, nun l'haiu mai ntisi. Sunnu li casi unni avemu priviliggiatu na soluzzioni etimologgica, oppuru na soluzzioni parrata di sulu na parti dî siciliani. Nun haiu nenti contru. Ma forsi avìssimu a dicìdiri li soluzzioni cu cchiù cuirenza. Salutamu. Peppi


      • Ciau Pippu e Peppi. Già lu sapiti ca zoccu diciti è veru mpurtanti ; pruponu di mèttiri stu tema ntâ pàggina dû cìrculu pi discurriri bonu cu tutti li cristiani dâ uichipedìa siciliana. Attuarmenti ju penzu (ma è veru ca picca misi fa ju pinzava 'n modu diversu) ca nun putemu scrìviri tutti li palori siciliani sulu a partiri dî palori d'urìggini (parru di chiddhi latini canusciuti) pirchì la lingua siciliana scanciau n'anticchia attraversu lu tempu. E secùnnu a mia nun s'avissi cchiù a dìciri "lingui latini" (sicilianu, talianu, spagnolu, francisi, purtuchisi, ecc.) ma "lingui neo-latini" pirchì cuntennu elemènti veru novi e particulari a ogniduna di ssi lingui ca nun sèquinu cchiù li rèuli ortogràfichi nè chiddhi grammaticali dû latinu (puru siddhu chistu è la matri). Ma pi l'atra manu, scrìviri sulu a secùnna dâ prununza mi pari na picca risicusa (e nummarusi littrati la scunzìgghianu). Criju ca facennu lu parauni ntra li vari dizziunarî c'avemu (è propiu zoccu âmu faciutu nzinu a oi), e scigghiennu sempri sulu li palori ca tutti li dizziunarî nostri pòrtanu, si poti abbicinari â lingua siciliana cuirenti ca vulemu. E quannu nun pòrtanu la palora ca circamu, s'havi a sicilianiari (sicilianizzare) la palora taliana rispittennu la "rèula di l'accentu ùnicu" 'n sicilianu (ògghiu, ugghiùsu, pèdi, pidàta, fèrru, firràru, rilòggiu, ruluggiàru, assòlviri, assuluzziòni, ecc.) puru siddhu chistu pari èssiri nu modu ladiu (dialittali) di cumpòniri 'n sicilianu. Ma armenu accuddhì semu siguri (sp. seguro) c'ogni sicilianeddhu ni poti accapiri bonu senza sintìrisi sclusu. Salutamu! Turiddu miii...
        • Sugnu d'accordu cu tuttu chiddu chi dicisti. Salutamu. Peppi
            • Ciau a tutti, nun sacciu siddu putemu agghiùnciri li palori "bissinìssa"/"bissinìssu" (ngr. "business") e

"giòbba"/"giòbbu" (ngr. "job"). Quarchidunu lu sapi? Grazzî. Salutamu! Turiddu miii...

Ciau Turiddu - chissu è u siculish! (en:Siculish). Certamenti li siciliani di l'Australia, l'USA e la Canada canùscinu sti palori. Piccittu porta «bisinissi» e «giobba» (palori chi hannu sempri statu usati nnâ me famigghia). Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:38, 24 Giugnu 2006 (UTC)


Fonti usati[cancia la surgenti]

"prusciùttu" è prisenti ntâ sprissioni siciliana "prusciuttu o furnu" http://www.dialettando.com/racconti/detail_new.lasso?id=4760&-session=dialetti:4C8B6E3D02DA644267BC1FEDC8902BB6

"prisùttu" è usatu ntâ varianti calabbrisa dâ lingua siciliana: http://italy.indymedia.org/news/2006/01/967962_comment.php

"sdurrùpu" è usatu ntâ varianti calabbrisa dâ lingua siciliana: http://www.calabriaweb.it/cgi-bin/turismo/portal/localita/comuni.pl?action=TradizioniFolklore&id=24684&language=it

"sdurrupàri" è usatu ntâ Pruvincia di Missina http://www.lameziastorica.it/saggi3cing.htm

"malanciàna" è usatu ntâ Calabbria http://www.lacalabria.net/pentone/dizionario/m.htm

Chi è la rèula[cancia la surgenti]

Sapiti ca nfini ju mancu sacciu zoccu è la reula. Sta vuci cunzigghia d'usari na certa forma - ma ju nun capìi qual'è. Chi è la nostra reula? πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 08:29, 5 utt 2007 (UTC)


  • Ciau Pippu, nun attruvai la rèula pi stu finòminu pirchì nun canusciu abbastanti bonu stu finòminu sicilianu (e ch'è puru prisenti ntê lingui neolatini di l'Europa occidintali: spagnolu, francisi, occitanu, corsu, ecc. ma ca nun asisti nta lu talianu dunca siddu stu finòminu veni di n'àutra lingua, armenu sapemu ca nun è na nfruenza tuscana). Forsi un jornu n'àutru cristianu poti attruvari la rèula bona pi la lingua siciliana standard, ju nun sugnu abbastanti spertu e capaci pi fàrilu oi. Nun semu di li linguisti e mancu semu di li paleo-etimoluggisti dunca mi pari veru diffìcili di sapiri chi furma è megghia: p'accamora nun è pussìbbili di sapiri siddu dui palori siciliani p'asempiu "ruloggiu" e "riloggiu" sunnu dui furmi ca vènunu di lu latinu "horologium" (dunca la furma megghia fussi "ruloggiu"), o siddu "riloggiu" veni di lu spagnolu "reloj" mentri "ruloggiu" veni di lu talianu "orologio" (dunca tutti dui furmi: "riloggiu" e "ruloggiu" vannu beni). Pi sapìrilu, s'avissi a studiari assai ogni palora scritta di la lingua siciliana antica (nta ogni testu sicilianu anticu di li deci ùrtimi sèculi: anni 1000-1100, 1100-1200, 1200-1300, 1300-1400, 1400-1500, 1500-1600, 1600-1700, 1700-1800, 1800-1900, 1900-2000), e nun avemu lu tempu e mancu avemu li menzi fìsici e tècnici pi fàrilu ora. Pirchistu ju penzu ca avemu a accittari la divirsitati lissicali siciliana causata di stu finòminu, spirannu di sapìrinni cchiossài. Sacciu ca Peppi usa "turrènu" e "turrìnu" (si ricanusci beni "tirrènu" e "tirrìnu" dun ca li furmi di Peppi vannu beni) e sacciu ca Anakletos usa la furma "succiudùtu" (aquivalenti a "succidùtu"), e cumpari Santu puru iddu usa arcuni furmi di stu tipu, e macari ju usu a li voti stu tipu di furmi. E tutti ni capemu pirfettamenti allura nun è nicissariu di stabbilizzari oi sta rèula. Avemu a spirari di canùsciri megghiu stu finòminu. Lu muttu sicilianu dici: "Pacènza è virtùti". Salutamu! --Sarvaturi 19:26, 5 utt 2007 (UTC)
  • Ciau Turiddu, grazzi pâ risposta. Armenu putemu diri ca pî cuniugazzioni dî verbi pâ terza pirsuna plurali ca prifiremu usari stu sistema:
parrari -> pàrranu e parràvanu
vidiri -> vìdinu
finiri -> finìscinu
Salutamu! πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 21:45, 5 utt 2007 (UTC)
  • Ciau Pippu, è veru ca assai scrittura siciliani, e Giusi, tu e ju, prifiremu usari sti furmi siciliani ("-àri" -> "-anu" e "-ìri" -> "-inu", sistema ortugràficu ca fà assimigghiari lu sicilianu scrittu a lu spagnolu scrittu e a lu napulitanu scrittu), ma è macari veru ca quasi tutti l'àutri utenti di sta wikipedia (Peppi, Anakletos, Santu, ecc.) e tanti scrittura siciliani di la parti urientali di "l'Ìsula dû suli" ùsanu puru l'àutri furmi siciliani ("-àri" -> "-unu" e "-ìri" -> "-unu"). Allura mi pari cchiù megghiu di ricanùsciri ca nun putemu aviri na prifirenza (sicilianu standard) pi la scrivuta di li verbi siciliani (unni è prisenti stu finòminu: Cchiù dittagghi..) usati nta stu pruggettu di la wikipedia siciliana. Salutamu! --Sarvaturi 21:56, 5 utt 2007 (UTC)