Discussioni:Tarantinu (dialettu di Tàrantu)

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Discussioni:Tarantinu)

L'appartinenza linguìstica dû tarintinu (chiddu parratu ntâ parti miridiunali dâ pruvincia di Tàrantu) â lingua siciliana è scritta nta l'artìculu http://it.wikipedia.org/wiki/Lingue_romanze dâ wikipedìa taliana ntô quali c'è la classìfica linguìstica siquenti:


Gruppo siciliano (o "tricalabro"):

  • tarantino
  • salentino
  • calabrese
  • siciliano


Salutamu!


--Sarvaturi 12:27, 19 Marzu 2007 (UTC)

Il dialetto tarantino, un dialetto di tipo siciliano pure se viene parlato in Italia continentale[cancia la surgenti]

Vi propongo di paragonare il dialetto tarantino e il siciliano:


TARANTINO -> SICILIANO (it: ITALIANO)


tarandíne -> tarandinu/tarantinu (it: tarantino)

ca -> ca (it: che)

sì' -> si’ (it: tu sei)

jndr'a -> jintra, intra, dintra (it: in, dentro)

cíele -> cielu, celu (it: celo)

sandefecáte -> sandificatu / santificatu (it: santificato)

'u -> ‘u (it: il)

tuje -> toi, tò (it: tuo)

'a -> ‘a (it: la)

vulundáte -> vulundati / vuluntati (it: voluntà)

'ngiéle -> ‘ncielu (it: nel celo)

accussij' -> accussì (it: così)

'ndèrre -> ‘nderra / ‘nterra (it: sulla terra)

'u páne -> ‘u pani (it: il pane)

a nnu' -> a nnui, a nnu’ (it: a noi)

debbettúre -> debbituri (it: debitori)

nuèstre -> nuòstri (it: nostri)

'ndendazzióne -> ‘ndendazzioni, ‘ntentazzioni (it: nella tentazione)

d'ô mále -> d’ô mali (it: dal male)

chijne -> chijna, chjina, china (it. piena)

de -> de (it: di) La forma siciliana-calabrese-salentina "de" invece di "di" è usata in particolare nella provincia siciliana di Messina (vicina alla Calabria), come a Lipari ad esempio.

grazzie -> grazzi (it: grazie)

cu ttéje -> cu ttìa (it. con te)

fèmmene -> fìmmini (it. donne)

jè -> jè, è (it. è)

figghie -> figghiu (it. figlio)

d'a -> d'a, d'â, dâ (it. della)

mènna -> minna (it: seno)

tova -> toa, tò (it. tua)

sanda -> sanda, santa (it. santa)

prije > preja, priga (it: prega)

pe' -> pi' (it. per)

peccatúre -> peccaturi, piccaturi (it. peccatori)

vògghie -> vògghiu (it. voglio)

accàtte -> accàtta (it. lui compra)

fïure -> fïura (it. figura)

curtíedde -> curtieddu, cutieddu (it. coltello)

cu -> cu (it. con)

addà -> 'ddà (it. là)

aqquà -> 'ccà (it. qui)

cchiù -> cchiù (it. più)

pe' -> pi' (it. per)

sì -> sì, si' (it. tu sei)

so' -> su' (it. io sono)

hè fatte bbuéne -> ha' fattu bbuonu (it. hai fatto bene)

è ffatte bbuéne -> è ffattu bbuonu (it. è fatto bene)

vògghie cu vvóche -> vogghiu ca vaiu, vogghiu mi vaiu (it: voglio andare: lett. voglio che vado)] è usato a Messina, in Sicilia.

'a máne -> 'a mànu (it. la mano)

a mmáne -> a mmànu (it. a mano)

pètre -> petra (it. pietra)

cu ppètre -> cu ppetra (it. con pietra)

'a cáse -> 'a casa (it. la casa)

'nu -> 'nu (it. un)

'na -> 'na (it. una)

l'acchiále -> l'acchiali (it. gli occhiali)

l'ome -> l'omu (it. l'uomo)

'n'àrvule -> 'n'àrvulu (it. un albero)

le uáje -> li uàj, li uài (i guai)

'u libbre -> 'u libbru (it. il libro)

le libbre -> li libbri, li libbra (it. i libri)

'a fogghie -> la fogghia (it. la foglia)

'u pertúse -> 'u pertùsu, 'u pirtusu (it. il buco)

'u paìse -> 'u paìsi (it. il paese)

l'anijdde -> l'anieddu (it. l'anello)

bèdde -> beddu (it. bello)

longhe -> longa (it. lunga)

chidde -> chiddi (pronome it. quelli)

quidde -> chiddu (pronome it. quello)

chiste -> chisti (pronome it. questi)

quiste -> chistu (pronome it. questo)

'stu -> 'stu (aggettivo it. questo)

'sta -> 'sta (aggettivo it. questa)

'ste -> 'sti (aggettivo it. queste)

ije -> je, jeu, ji, ju (it. io)

tune -> tuni, tu (it. tu)

jidde -> iddu (it. lui)

jèdde -> idda (it. lei)

nuje -> nuj, nui (it. noi)

vuje -> vuj, vui (it. voi)

cchiù ttarde -> cchiù ttardu (it. più tardi)

ussegnorije -> vossignurìa, vossia (it. Lei, forma di cortesia)

no'nge ne sciáme -> nun ci ni jamu (it. non ce ne andiamo)

ca -> ca (it. il quale, la quale, i quali, le quali, di cui, a cui)

ci sì tu'? -> cu sì tu' (it. chi sei?)

'a cristiáne -> 'a cristiana (it. la signora)

hagghie -> haggiu, haiu (it. ho)

ajére -> ajeri (it. ieri)

hé parláte -> hà parlatu, ha' parratu (hai parlato)

'a màchene -> 'a màchina (it. la macchina)

suse -> susu (it. su, sopra)

sutte -> sutta (it. sotto)

abbàsce -> abbasciu (it. sotto, giù)

d'u -> d'u, d'û, d'ô (it. dello, del)

d'â -> d'â, d'a (it. della)

de le -> di li (it. delle)

a'u, ô -> a'u, ô (it. al, allo)

d'ô -> d'ô, d'û (it dal, dallo)

jacchie -> acciu (it. trovo)

sacce -> sacciu (it. so)

pare -> pari (it. sembra)

'na bibbliotèche -> 'na bibbliotèca (it. una biblioteca)

fodde -> fudda (it. folla)

tagghiáre -> tagghiàri (it. tagliare)

vôle -> voli (it. vuole)

cu tutte ca -> cu tuttu ca (it. con tutto che)

avàste -> abbasta (it. basta)

ppáje -> pàji (it. tu paghi)

'nu pìcche -> 'nu picca, 'na picca (it. un poco)

pozze -> pozzu (it. posso)

hagghie accattáte -> hagghiu accattatu (it. ho cmprato)

fazze -> fazzu (it. faccio)

cògghiere -> cògghiri (it. raccogliere)

attruppecáre -> attruppicàri (it. inciampare)

durmèscere -> durmìsicri (it. dormire)

còsere -> cùsiri (it. cucire)

tu' canúsce -> tu' canùsci

addumannà -> addumannà, addumannari (it. domandare, chiedere)

hagghie a ccundà' -> hagghiu a ccundà, hagghiu a cuntari (it. racconterò)

vulìsse -> vulissi (it. vorrei)

scole -> scola (it. scuola)

avìsse -> avissi (it. avrebbe)

ceráse -> cerasa, cirasa (it. ciliegia);

chiaúte -> tabbútu (it. bara)

'mmienze ô camíne -> 'mmienzu ô caminu (it. in mezzo al cammino)

'nu vòsch'uscúre -> 'nu vòscu scùru (it. un bosco oscuro)

cundáre -> cundàri, cuntari (it. contare)

'stu vosche sarvagge -> 'stu voscu sarvaggiu (it. questo bosco selvaggio)

penzière -> pinzieri, pinzieru (it. pensiere, pensiero)

nò ssacce -> nù ssacciu (it. non so)

doppe -> doppu (it. dopo)

ecc.

A me mi sembra ovvio: il dialetto tarantino è di tipo siciliano (e non sono un linguista).

Saluti cordiali

--Sarvaturi 21:40, 24 Giugnettu 2007 (UTC)

Fonte della discussione: http://it.wikipedia.org/wiki/Discussione:Dialetti_della_Puglia#Il_.5B.5Bdialetto_tarantino.5D.5D.2C_un_dialetto_di_tipo_siciliano_pure_se_viene_parlato_in_Italia_continentale

  • Ciau a tutti, vitti ca nta la wikipedia taliana canciaru la classìfica dî lingui rumanzi: ora nta lu gruppu sicilianu attruvamu: lu calabbrisi centru-miridiunali, lu salintinu e lu sicilianu di Sicilia. Difattu pari ca lu dialettu tarantinu (chiddu parratu lucalmenti a Tàrantu) nun si poti classificari comu salintinu (zoè ntô gruppu sicilianu) e mancu comu pugghisi. Ma lu tarantinu miridiunali è nu nzemi di dialetti salentini (lissicalmenti) di tranzizzioni, dunca si ponnu classificari comu "salentini" (dunca comu appartinenti a lu gruppu sicilianu). Salutamu! --Sarvaturi 14:53, 29 Sitt 2007 (UTC)