Discussioni:Parrata catanisa

Contenuti della pagina non supportati in altre lingue.
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Hai raggiuni, Sarvaturi, è na chistioni di funetica - Jù nun capivu pirchì c'è sta diffirenza cu l'autri. - Grazzi santu

  • Ciau Santu, difattu parramu tutti la stissa lingua, ma la funètica di li parlati siciliani cancia n'anticchia a secunna li zoni (comu lu francisi, comu lu talianu, comu lu spagnolu, ecc.). C'è na lingua siciliana "suvradialittali" (zoè standardizzata) ca fu usata di assai scrittura siciliani, puru siddu è veru ch'esisti na multitùdini di parrati siciliani (ca sù tutti veru beddi cu li sò particularitati funètichi). A mia mi pari ca la lingua siciliana scritta (chidda "littiraria", "suvradialittali", "standardizzata") è cchiù o menu n'ammiscata di formi funètichi siciliani currenti e di formi etimològgichi. P'asempiu la palora siciliana littiraria "domu" è n'ammiscata di "duomu", "romu", "ruomu", "dumu" e di la forma latina d'urìggini "domus". Salutamu! --Sarvaturi 15:58, 20 Aprili 2007 (UTC)
  • Si, mi rendu cuntu e m'attrovu d'accordu cu tia.

Mentri ca semu nta l'argumentu ti vulia spiari: vidu ca usi spessu nta li currizziuni ca fai a mia li vucali ô,â,ê,û, cu st'accentu supra - Mi spighi chi sonu nni veni, pirchì haiu diffiortà a usari ssi vucali cu s'accentu non canuscennu lu sonu? Santu 16:20, 20 Aprili 2007 (UTC)



Ciau Santu, la tò addumannata è veru ntirissanti, e ccà sutta ti spiegu zoccu spiegai a Anakletos:

Quannu li littirati siciliani ùsanu l'accentu circunflessu, la maiuranza d'iddi l'ùsanu p'innicari ca la palora s'hà cuntrattu assai, zoè quannu armenu dui littri hannu scumparutu. P'asempiu li littirati siciliani ùsanu l'accentu circunflessu suprattuttu pi li palori comu "âmu" (avemu), "âuriu" (auguriu), "âti" (aviti), "malâuriu" (malauguriu), e macari nni sta manera:

  • a + lu = ô
  • a + la = â
  • a + li = ê
  • Accura! -> a + un = a 'n (e l'eccizzioni rari: ôn/ân)


  • cu + lu = cû/cô
  • cu + la = câ
  • cu + li = chî/chê
  • Accura! -> cu + un = c'un (e nun "cûn")


  • di + lu = dû/dô
  • di + la = dâ
  • di + li = dî/dê
  • Accura! -> di + un = d'un (e nun "dûn")


  • pi + lu = pû/pô
  • pi + la = pâ
  • pi + li = pî/pê
  • Accura! -> pi + un = p'un (e nun "pûn")


  • (nni/nti/ndi) + lu = nnû/ntû/ndû/ntô/nnô/ndô
  • (nni/nti/ndi) + la = nnâ/ntâ/ndâ
  • (nni/nti/ndi) + li = nnî/ntî/ndî/nnê/ntê/ndê
  • Accura! -> (nni/nti/ndi) + un = nn'un/nt'un/nd'un (e l'eccizzioni rari: nnôn/ntôn/ndôn)


  • (nna/nta/nda) + lu = nnû/ntû/ndû/ntô/nnô/ndô
  • (nna/nta/nda) + la = nnâ/ntâ/ndâ
  • (nna/nta/nda) + li = nnî/ntî/ndî/nnê/ntê/ndê
  • Accura! -> (nna/nta/nda) + un = nn'un/nt'un/nd'un (e l'eccizzioni rari: nnôn/ntôn/ndôn)


  • ntra + lu = ntrô
  • ntra + la = ntrâ
  • ntra + li = ntrê
  • Accura! -> ntra + un = ntr'un (e l'eccizzioni rara: ntrôn)


E arcuni littirati siciliani ùsanu macari (ma forsi 'n modu sbagghiatu):


  • mi + lu = mû
  • mi + la = mâ
  • mi + li = mî


  • ti + la = tâ
  • ti + li = tî
  • ti + lu = tû


  • si + lu = sû
  • si + la = sâ
  • si + li = sî


  • ni + lu = nû
  • ni + la = nâ
  • ni + li = nî
  • ti + lu = tû


  • vi + lu = vû
  • vi + la = vâ
  • vi + li = vî


  • si + lu = sû
  • si + la = sâ
  • si + li = sî


Ma ju ti cunzigghiu di nun usari st'ùrtimi formi pirchì ci sunnu assai picca littirati ca li ùsanu.

Salutamu

--Sarvaturi 16:30, 20 Aprili 2007 (UTC)

Sarvaturi, mi cunfunnii ! A parti lu sgerzu, chiddu ca mi scrivisti è ntirissanti e lu vogghiu apprufunniri cu carma . Pi ora, pirò, è megghiu si ogni tantu cuntinui a darici tu n'abbissata a li me scritti. Ciau e grazzi - Ora nesciu - A prestu e salutamu! Santu 16:35, 20 Aprili 2007 (UTC)


  • Santu, m'hai a scusari ca t'haiu purtatu a cunfusioni. Pi capiri megghiu, poi taliari macari sta tabbella nica: Pripusizzioni sìmprici di lu cumpenniu linguìsticu. Nun ti prioccupari, nun è diffìcili. Ju usu suprattuttu li formi riduciuti ntâ, ntô, ntê (mmeci d'usari li formi longhi nta la, nta lu, nta li) ma ntâ wikipedia siciliana mi pari c'accittamu tutti li formi riduciuti (ntâ, ndâ, nnâ, ntô, ndô, nnô, ntû, ndû, nnû, ntê, ndê, nnê, ntî, ndî, nnî, ecc.).

A prupòsitu dû sonu, mi pari ca:

- "â scola" (zoè "a la scola") e "'a scola" (zoè "la scola") si prunùnzanu lu stissu.

- ma "â parti" (funeticamenti "â-pparti", zoè "a la parti") e "'a parti" (zoè "la parti") si prunùnzanu 'n modu diversu, ecc.

Salutamu!

--Sarvaturi 16:43, 20 Aprili 2007 (UTC)

  • Ciau Santu - n'artìculu veru ntirissanti. Forsi tu sai - nnâ nostra parrata (Màscali/Ciumifriddu) mi pari ca la palora «ntra» si dici «ndra» o puru /nddra/. T'addumannu picchì comu picciriddu mi ricordu ssu sonu stranu cu sta palora cumuni (poi mmàgginiari na matri dicennu spissu ê soi figghi «trasiti ndra!», e sulu l'ùrtimi anni m'addugnu ca forsi ssu sonu era lu sonu sicilianu tìpicu cacuminali. Facirmenti rapprisenta la mè sula mimuria vera di stu sonu. Salutamu! πιππίνυ δ - (zoccu stai dicennu?!) 21:42, 3 mar 2008 (UTC)

doppii e cosi analoghi[cancia la surgenti]

Luvai l'asempij di li doppii erri, ca' un ci traseva pri nenti. Cu lu dissi ca a Catania si dici guera?!? A Catania si dici "verra"! Su' l'acitani ca' leunu 'a doppia quannu ci sta la erri! 'Ssu sbagghiu u facisturu macari ni l'articulu principali di Catania, ca' nun ci trasi pri nenti. Pricchini quaccurunu ca lu po' fari - ju un sugnu arriggistratu e no' pozzu fari - no' bbessa l'articulu di Catania? Macari cancia cu' quarcosa di chiù tipicu da' parrata catanisa e sicuru ca' giustu è: tipu pri l'asempiu lu canciu "nd"->"nn" (quandu->quannu), "gr"->"r" (grandi->ranni) evviadiscurrennu.--79.53.100.20 (msg) 22:07, 25 Maiu 2011 (CEST)

Nun ci fu nuddu a canciallu? M'haju ascriviri prifozza?--79.52.108.209 (msg) 13:19, 28 Maiu 2011 (CEST)
Lu adattai tanticcehdda. Si ntâ pruvincia si usanu sti formi, pensu ca la nfurmazzioni avissi a ristari. La parrata catanisa s'havi a ntenni comu la parrata catanisa n sensu làrucu, ccioé parrata ntî tutta la pruvincia. La Pâggina fu scritta di diversi genti ca sù di Catania, o dâ pruvincia. Iu nun sugnu di ddà, ma effittivamenti haiu ntisu tanti genti dâ zona di Catania usari na "r" nveci di du' "r". Salutamu. --Peppi 23:30, 28 Maiu 2011 (CEST)
Saluti, Peppi. Comu diri? Va' beni ca si usa "parrata catanisa" pri tutta la pruvincia, e 'nta 'ssu casu hai raggiuna a dirimi ca po' ristari (macari câ specifica ni li noti ca si tratta di varianti lucali di Jaci). Ju sugnu Macca Liotru e ndi 30 anni t'aggiuru ca 'n l'haju usatu mai guera, ma 'nsicilianu sempri verra (mentri ca a Jaci sempri haju sintutu guera ecc.), e penzu cha s'attrovu libbra 'nsicilianu, puesij, nuveddi, storij e via discurrennu scrivuti ndi Catania ti pozzu purtari provi ca 'un staju scrivennu fissarij. Ma 'u prublema jè n'autru e forsi sbagghiai a parrarini ccabbanna: u fattu jè ca s'attrova ndi l'articulu Catania lu fattu ca si dici guera, tera, sera ecc. E 'ssa cosa jè fasulina, solu ca ju no' pozzu canciari, ca nun sugnu scrivutu ccabbanna. Va' segnalai, tuttu cca. Boni cosi, Peppi e speru ca si possa abbissari ndi l'articulu Catania, ca ddocu jè sbagghiatu sicuru (ancora ancora ndi l'articulu Jaciriali ci sta).--79.52.108.209 (msg) 01:01, 29 Maiu 2011 (CEST)
M'ha scusari, Peppi, vitti sulu ora ca canciasti ddocuallabbanna. 'U stissu unnè giustu, pricchini jè comu si ju dicissi ca - pri fari n'asempju - "ndi la Tuscana, specij nda pruvincia, li campanari su' tutti a pinnuluni", quannu sapemu ca jè solu Pisa ca' ci penni. No' sacciu siddu fuj chiaru. Nun putissi canciari tuttu lu pezzu cu' quarcosa di cchiù tipicu di Catania, tipu, pri diri, la parti iniziali di chistu articulu:
« Si la “r”, è prima di na cunzunanti veni eliminata e la cunzunanti veni radduppiata :

- “articulu” veni prununzatu “atticulu”

- “corda” veni prununzata “codda”

- “ carta” veni prununzata “catta” »
Megghju assai siddu ci menti l'asempiu ca fici prima, ca' jè propriu tipicu ("nd"->"nn" as. "quannu", "munnu", "tunnu", "funnu", "stannu", "accattannu", "facennu", "dicennu" ecc.). Macari facimu ca 'u lassamu scrivutu ccabbanna ca cc'è nda pruvincia l'usu di rr->r, mentri ndi l'articulu di Catania comu asempiu sinni fa n'autru. Zò a ddiri ca unnè ca è tipicu da parrata catanisa di Catania civitati, picciò ci sta cca ennò dda. Chi dici? Salutamu!--79.52.108.209 (msg) 01:18, 29 Maiu 2011 (CEST)
Bravu, Peppi! T'arringrazju!--79.53.100.117 (msg) 14:46, 29 Maiu 2011 (CEST)
Vitti ca cca ci mittisti la palora annunca :). U sapiva ca veni dô latinu sed nunca (="siddu nenti", 'ncatanisi "sennunca" o "annunca")? Salutamu e tanti boni cosi!--79.53.100.117 (msg) 15:02, 29 Maiu 2011 (CEST)

La parrata catanisa (ntisa comu parrata di li catanisi di Catania)[cancia la surgenti]

Salutamu! Havi assai ca nun m'affacciu...liggìi ca si grapìu na discussioni supra la pirduta di na "r" ntâ parrata catanisa, quannu la palora ni cunteni dui e si dicidìu di canciari l'artìculu spicificannu ca è sulu nti la parrata jacitana ca succedi ssù finòminu. Vi pozzu diri ca iù, essennu catanisi di Catania, di matri civitota (quarteri stòricu di Catania) e di patri di l'Àncilu Custòdiu (àutru quarteri anticu), appi sempri prubblemi a la scola quannu scrivennu 'n talianu mi vineva spuntàniu scrìviri accussì comu iù parrava, zoè "tera" e no "terra" "guera" e no "guerra" - E' macari veru ca lu catanisi oi è assai cuntàminatu di l'usu ammiscatu cu lu talianu e cu la struzzioni sculàstica, ma siddu vulemu attruvari ancora oggi la parrata catanisa, s'hà iri a sèntiri parrari li cristiani ca càmpanu nti li quarteri stòrichi dâ cità, o ca di ddocu vèninu. Salutamu! Santu (msg)

Salutamu. Sugnu mpocu cuntrariu a chiddu cha dici pricchìni sacciu diversamenti. A Lognina no gghié accussini e macari nta civita. Me nannu cha è dâ Civita rici verra e scerra, nterra e serra. Ju sugnu di Lognina e macari accussì aju sintutu. E macari Lognina è nquarteri stòricu. Appoi sintii macari certi vecchi do' Burgu cha macari dicianu a verra, a verra. Appoi me' patri cha nascìu ô Nticu Corsu sapìa cha quann'erunu nichi iddu e i so' cumpari pigghiaunu ... l'acitani pricchìni diceunu vera, scera, tera.
Ju no' sacciu, alli vôti c'è n'arriminata di parriati? Salutamu e boni cosi!--79.44.2.181 (msg) 14:00, 4 Dic 2011 (CET)

hahahahaha chi mosciu![cancia la surgenti]

m'ata (è a fomma giusta pi scriviri "mi dovete"?) scusari, su' nun sacciu scriviri comu a vuautri - tra l'autru comu viriti, c'haiu a parata catanisi, e comu parru, scrivu, e m'ata scusari pi l'errori. st'atticolo m'appiaciu assai, picchì haiu a diri a virità, 'n c'aveva (accussì si scrivi?) mai fattu casu. mi liggii macari a paggina re discussioni e m'addunai ca Sarvaturi i cosi i sapi appiddaveru. pi chistu, pi primo u vuleva arringraziari, e appoi ci vuleva addumannari na cosa, macari rui. pi caso, tu a canusci l'etimologia da' parola (vuatri rîti "palora", iu no, e penso i catanisi mancu) "spacchiusu"? picchì si tu sî veru catanisi, sai ca comu u ricemu nuautri, nu rici nuddu 'n to resto ra sicilia. suddu nun sugnu malu 'nfummato, e putissi macari essiri, da noi sta parola c'havi chiù n'accezzioni positiva chi negativa, e appoi ri nuauttri si usa pocu pi indicari u semi o chiddu ca ci nesci ai fimmini, 'nsomma comu sostantivo, ma chiù comu aggettivu, pi idintificari uno ca i cosi i sapi fari. vulissi canusciri tutti i vari significati ca ci runano i siciliani e su c'è quaccher'uno ca canusci comu s'evulviu sta parola. pi mia veni ro greco "σπεμη" (su nun sbagghiai cu l'eta e cu l'epsilon), e fin cà ci semu, ma appoi comu c'addivintau u temmine ca canuscemu nuautri? e visto ca ci sugnu, n'autra cosa: e "musione" u sai ri unni veni? ni sapissi rari na definizione pricisa? e la usamu sta parola sulu nuautri catanisi? v'arringraziu a tutti, e su mi vuliti correggiri quacche cosa ca sbagghiai fate pure, ca mi chiacissi scriviri bene comu a vuauttri, ma sempri ca parrata catanisi!