Cutru

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Cutro)

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

Cutru
File:Cutro-Stemma.png
Nomu ufficiali: Cutro
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Cutroni (KR)
Cuurdinati: 39°2'3"N, 16°58'55"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 131 kilometriquatrati km²
Abbitanti: 10.474
Dinzitati: 80,0 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Bercastru (CZ), Cutroni, Ìsula Capu Rizzutu, Misuraca, Roccabinnarda, Santu Màuru, Scandali
CAP: 88842
Prifissu telefònicu: 0962
Situ ufficiali: http://www.comune.cutro.kr.it/


Cutru è nu cumuni di 10.474 abbitanti dâ pruvincia di Cutroni cu paranumi i Città d'i scacchi.

Giografia[cancia | cancia la surgenti]

U paisi si trova subba na chiana avuta 226 mietri subba u livieddru d'u mari, 'nta l'ientruterra Jonicu Calabbrisi. Ppi su motivu tena sempi n'aria arrifriscata i d'estati e no troppu fridda 'nto vienru. U tirrienu i du cumuni e surcatu i tre Ghjumari ,com'u Tacina, ca signa u ncignari da provicia e Catanzaru. Tena setti chilometri i spiggia ca si trovanu alu *Sataccatu i Cutru. E' luntanu i *Cutruanu diciuattu chilometri ,i *Catanzaru 55, i *cusenza centuvinti, i *Riggiu Calabbria ducientudeci.


Storia[cancia | cancia la surgenti]

Cutru nto piriuadu Grecu si chijamava Kyterion picchi è subba na collina fatta i crita.

Nto 1575 u Rre i da Spagna Filippu Sicundu i Burbuni ha ntitulatu u paisi Città ,picchi Giuanni Linardu i Bona ha bingiutu na jucata i scacchij c'hava dd'organizzatu Rre contra u Cardinali Ruy Lopez i da Sigura.

Nta l'uattu i Marzu i du 1832 u paisi vena arrivutatu i nu terremuatu: tutti i casi hanu tumbatu trann l'atari i du Signuri ala gghjiesa i d'a Riforma.

Alu ncignari du 1900 finu all'anni '70, Cutru era u paisi kiu rrandu i da provincia ,pua i cristina hanu ncignatu u si ndi partanu o nta Ggermania o vierzu Reggi'Emila.

Monumenti[cancia | cancia la surgenti]

Gghjiesa i da Nuzziata[cancia | cancia la surgenti]

Fravicata pa Madonna i da Nuzziata nta 1832 duappu u terremuatu i chir'annu.

Tena 3 Navati, chira nta u mmienzu va vierzu l'atari i marmaru du milli e setticientu, cu subba a Cruci ,fatta i d'uaru, i Giottu, ali menzini i l'atari ci su du coni cu i staui i lignu i Santa Lucia e di San Franciscu i Paula.

I l'anni 70 c'è u prievitu Don Cicciu Poerio.

Quandu a Gghjiesa l'hanu fravicata e chin l'ha fravicata a prima vota u si sa, parica ntu 1400 era già fravicata vecchija.

Cumbientu i d'a Rifroma[cancia | cancia la surgenti]

U cumbientu i di monachi i d'a Riforma tena nu capanili avutu cu na campana randa i bronzu. Nta Gghjiesa c'è nu Crucifissu i lignu du XVII sieculu, fatta i du monachu Patri Umili Pituarnu i Petralia Suprana, pi mbascaiata i Patri Binnidittu e Patri Ddanieli.

A prima fravica i du cumbientu averra i d'essiri i du XVI sieculu, peroni puterra d'essiri puru i du XIII, i du periodu Bizzantinu, infatt c'è pur mo' n'uartu ca si chiama Vignali i San Basiliu, chissu ni fa capiri ca na vota c'eranu i monachi Grieci ortodossi i l'ordini i Santu Basiliu. Nto 1315 u Papa Martinu V quandu hanu cacciatu i monachi ortodossi ha misu i monachi i San Franciscu , c'hanu fattu a Gghjiesa chiù beddra e chjiu randa. I monachi ca c'eranu tandu era riformati, pi chissu ca si chiama puru mo' Gghjiesa i d'a Riforma.

Frazzioni[cancia | cancia la surgenti]

  • Sant Linardu i Cutru
  • Staccatu i Cutru
Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.