Cultura surda

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Cultura Surda)

La cultura dî surdi si basa supra la sucitati, li cumpurtamenti, l'arti, li tradizzioni littirari, la storia li valura e li istituzzioni di appartinenza dâ cumunitati dî surdi, pirsuni cca vivunu ntô silenziu e cu vibbrazzioni[1].

Na famigghia di surdi

Assuciazzioni Surdi[cancia | cancia la surgenti]

Li Assuciazzioni ntâ la Cumunitati Surda, 'n Italia, sugnu l'Enti Nazziunali Surdi e lu CGSI, havi circa 27.700 suci di l'ENS.

Ntô munnu c'ì lu WFD, la cchiù granni urganizzazzioni dî Surdi, ccu na pupulazzioni di 70 miliuna di surdi e 'n Europa, l'Unioni Europea dî Surdi.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

L'esistenza dî surdi è scrittu da libbri èbbica grazzî a Platuni (nu trattatu cca parlu 'n Sicilia ppi la cumunicazzioni nun virbali e visiva) e Pliniu lu Vicchiu 'n (Historia Naturalis) chi scrissi la storia di Quintu Pidiu.

Ntê mediuevu era pessima, spissu ù surdi eranu messi da parti. Nun vinivanu cunzedarati cumu pirsuna nurmali.

Ntê rinascimentu quarcusa cuminciu a migghiurari ccu ù studi di frati, sacirdoti, munaci cca circanu di educari a liggiri e scriviri.

Ntô ù anni 1600 e 1700 ccu Pedro Ponce de Leon e Juan Pablo Bonet, e 'nfini Charles-Michel de l'Épée chi arriuscitu a mparari ccu l'arfabetu manuali. Pedro Ponce de Leon nzignau a parrari e a scriviri, ma supratuttu a nzegnari macari a signari la lingua dî signa spagnula, (LSE). Doppu di iddu Juan Pablo Bonet chi pùbbricu lu libbru dê 1620 Reduction de las letras y Arte para enseñar á ablar los Mudos. Sulu Abbè de l'Épèe ntrudussi 'n tutta Europa li nzegamentu dâ bilinguismu: uralismu e signismu.

Ntê 1817, Gallaudet funnu la prima scola ppi surdi, oi chiamatu Gallaudet University.

Ntê lu 1880 fu proibitu l'inzegnamentu di bilinguismu. Fu 'ntroduttu 'n tutti li scuoli l'uralismu.

Pòpulazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Sècunnu lu World Federation of the Deaf la pòpulazzioni dî Surdi ntô munnu sugnu circa 70.000.000[2]. Ntô Stati Uniti sunnu circa 500.000[3], 'n Canadà li surdi sunnu 350.000[4]. N Francia li abbitanti sunnu 500.000 circa[5].

Pirsunaggi[cancia | cancia la surgenti]

Televisioni[cancia | cancia la surgenti]

Ntô televisioni ci sugnu dî telefim o fiction chi si parranu dâ Cumunitati Surda.

Chiù famusi sugnu L'Amuri è Surdu è na fiction taliana e Switched at Birth e na sirìi statunitenzi.

Cìnima[cancia | cancia la surgenti]

Ntô cìnima è cchiù famusa lu film Figghi di nu Ddiu minuri1987 ccu l'attrici Marlee Matlin.

Autri film a tema di surdi sunnu: Ntô paisi dî surdi (1992), Lu carusu sirvaggiu (1970), Marianna Ucrìa (1997).

Arti[cancia | cancia la surgenti]

Lu pitturi Quintu Pidiu è statu lu primu artista surdu ntâ storia dâ cumunitati surda. Autri pitturi nati surdi eranu: Oreste Carpi, Signmark, Sean Forbes, John Maucere.

Sport[cancia | cancia la surgenti]

Ntô sport ci sunnu dî catigurìi divirsi pi disclipina spurtiva e passiuni. Cumu Lance Allred e Miha Zupan pi basket e sunnu macari memmirà di Deaf International Basketball Federation.

Lingua[cancia | cancia la surgenti]

I surdi cumunicanu ccu la Lingua dî Signa.

Noti[cancia | cancia la surgenti]

  1. Ladd, Paddy (2003). Understanding Deaf Culture: In Search of Deafhood. Multilingual Matters. p. 502. ISBN 1-85359-545-4
  2. WFD: Who are we?
  3. Woodcock, Kathryn (1992). Cochlear Implants vs. Deaf Culture? In Mervin Garretson (ed.), Viewpoints on Deafness: A Deaf American Monograph. Silver Spring, MD: National Association for the Deaf
  4. Association des Sourds du Canada
  5. WebSourd: La surdité en France

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]