Cliupatra

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Cleopatra)

Cliupatra VII Tia Filupaturi (Κλεοπάτρα θεά φιλοπάτωρ, 69 AC - 30 AC) fu l'ùrtima riggina di l'anticu Eggittu e l'ùrtimu membru dâ Dinastìa tulimàica. Lu nomu "Cliupatra" significa 'n lingua greca "gloria dû patri".

Òi è prubbabbirmenti la cchiù famusa di tutti li suvrani di l'Anticu Eggittu e è canusciuta cu lu nomu di Cliupatra, puru siddu fu la sèttima e ùrtima riggina a pussidiri ddu nomu. Cliupatra comegghiè nun fu mai di fattu l'ùnica suvrana di l'Eggittu, avennu rignatu nzemmula ô patri, ô frati, ô frati-maritu e a lu figghiu.

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Cliupatra VII nascìu a Alissandria d'Eggittufarauni Tulumeu XII Auleti e prubbabbirmenti di na cuncubbina. Sècunnu la tistimunianza di Strabbuni Tulumeu XII happi sulamenti na figghia liggìttima, Birinici IV, dâ soru-mugghieri Cliupatra V Trifena. Basànnusi supra sta nutizzia e supra lu fattu ca Cliupatra fussi l'ùnica dâ sô famigghia a parrari eggizzianu arcuni studiusi hannu avanzatu l'ipòtisi di na ascinnenza eggizzia dâ riggina. Numinata curriggenti dû patri picca prima ca murissi, ci succissi ntâ primavera dû 51 AC nzemmula a lu frati di deci anni Tulumeu XIII.

Ntâ primavera dû 48 AC Tulumeu, nzemmula cû cunziggheri Putinu, c'avìa statu numinatu riggenti dû juvini farauni, tintau di dipòniri Cliupatra e di custrincìrila a lassari Alissandria. La riggina arrunzau n'asèrcitu e happi nizziu na guerra civili. La situazzioni si cumplicau quannu n'àutra sô soru, Arsinue IV, accuminzau a avanzari pritisi supra lu tronu.

'N ddu mentri lu scunfittu ginirali rumanu Pumpeu agghicau 'n Eggittu circannu rifuggiu dû rivali Giuliu Cèsari. Nizziarmenti Tulumeu e Putinu finceru d'accittari la sô richesta, ma lu29 di sittèmmiru dû 48 Putinu uccidìu Pumpeu, ntâ spranza di ngrazziàrisi lu fauri di Cèsari. Quannu chistu agghicau, Tulumeu ci uffrìu la testa dû rivali, pruvucannu la riazzioni di Cèsari, ca fici justizziari Putinu e nizziau a sistimari la cunfusa situazzioni eggizziana, 'n qualitati di rapprisintanti ufficiali di Roma.

Cliupatra arriniscìu a accanzàrisi lu fauri di Cèsari e divinni sô amanti. Cêsari urganizzau lu ritornu ufficiali dâ riggina e la fici maritari cû frati. Tulumeu, ancora ditirminatu a dipòniri Cliupatra, si alliau câ soru Arsinue e nzemmula urganizzaru n'asèrcitu, ca ntô dicèmmiru dû 48 si scuntrau ntâ citati d'Alissandria cu chiddu di Cèsari e Cliupatra. La battagghia causau tanti dammaggi a l'edifici dâ citati, cumprisa la Biblioteca d'Alissandria.

Cliupatra e Cisariuni ntô tempiu di Dendera, Eggittu

L'agghicata di rinforzi di Pèrgamu uffrìu la vittoria a Cèsari e Cliupatra. Arsinue e Tulumeu foru custrinciuti a lassari la citati e, anticchia doppu, lu 13 di jinnaru47 AC Tulumeu murìu annigatu, mentri attravirsava lu Nilu. Cliupatra, ristata ùnica suvrana di l'Eggittu, numinau curriggenti lu frati cchiù juvini Tulumeu XIV. L'Eggittu ristau furmarmenti ndipinnenti, puru siddu liggioni rumani foru lassati pi prutiggìrilu.

La rilazzioni tra Cèsari e Cliupatra, dâ quali nascìu nu figghiu, Tulumeu Cèsari dittu Cisariuni, avìa pi ntrammi scopi pulìtici: lu dittaturi rumanu avìa a assicuràrisi lu cuntrollu di l'Eggittu, mpurtanti pî sô risorsi finanziarii, mentri Cliupatra spirava cu idda d'uttèniri pi lu paisi na pusizzioni di privileggiu a lu nternu di lu duminiu rumanu.

Ntô 46 AC Cliupatra jìu a Roma cû figghiu appena nasciutu e vi ristau nzinu â morti di Cèsari, ntô 44 AC. Ntâ stati dû stissu annu murìu Tulumeu XIV, forsi abbilinatu dâ stissa Cliupatra, ca sùbbutu doppu disignau Cisariuni sô curriggenti.

Ntô 42 AC, Marcu Ntoni, unu di litriumviri ca cuvirnavanu Roma 'n siquutu a lu vacanti di putiri siquutu â morti di Cèsari, spiau a Cliupatra di ncuntràrilu a Tarsu pi virificàrinni la lialtati. Ntoni appoi la siquìu a Alissandria, unni ristau nzinu a l'annu succissivu. Dâ sô unioni, nasceru dui giamelli/jimmuli/emmuli/jemmuli/vuzzuna Cliupatra Sileni e Lissandru Helios.

Quattru anni doppu, ntô 37 AC, mentri era 'n viaggiu pâ guerra contra li Parti, Ntoni ncuntrau Cliupatra a Antiochia, unni si maritaru, puru siddu lu triumviru era ligatu a Uttavia, soru di Uttavianu. Picca doppu nascìu n'àutru figghiu, Tulumeu Filaderfu. Doppu la cunquista di l'Armenia, ntô 34 AC, cunnuciuta di Ntoni cû cuntribbutu finanziariu eggizzianu, ntrammi cilibbraru lu triunfu a Alissandria. Lu tradizziunalismu dâ pinioni pùbbrica rumana fu prufunnamenti cutuliatu dâ ncunzueta prucidura triunfali e dî dicisioni pigghiati nta l'accasioni dâ Dunazzioni d'Alissandria: Cliupatra happi lu tìtulu di "riggina dî reghi", fu assuciata ntô cultu a Isidi e numinata riggenti di l'Eggittu e di Cipru cu Cisariuni; Lissandru Helios fu ncrunatu/ncurunatu suvranu di l'Armenia, Media e Partia, Cliupatra Sileni fu numinata suvrana di Cirinàica e Libbia, mentri Tulumeu Filaderfu fu ncrunatu/ncurunatu suvranu di Fènicia, Siria e Cilicia.

La pulìtica di Cliupatra e Ntoni favurìu la riazzioni d'Uttavianu, ca accusau la riggina di minari lu priduminiu di Roma e cummincìu li Romani a dichiarari guerra a l'Eggittu. Ntô 31 AC li forzi navali rumani si scuntraru cu chiddi di Ntoni e Cliupatra ntâ battagghia d'Azziu. Vistu ca la battagghia era pirduta la riggina riparau a Alissandria cu parti dâ flotta, siquuta di Ntoni.

La morti di Cliupatra di Reginald Arthur

Doppu la vittoria Uttavianu mmadìu l'Eggittu e, doppu na brevi risistenza, ntrasìu a Alissandria. Ntô 30 AC, doppu lu suicidiu di Ntoni, Cliupatra s'uccidìu facènnusi muzzicari/mòrdiri di n'aspidi. Cisariuni fu justizziatu d'Uttavianu, mentri li tri figghi avuti cu Ntoni foru purtati a Roma.

Fonti antichi[cancia | cancia la surgenti]

Li fonti dâ littiratura latina ca trasmitteru particulari supra la vita e la figura di Cliupatra sunnu nummurusi, di siquutu nni veni datu n'elencu parziali:

Cliupatra nta l'arti, ntô cìnima e ntâ littiratura[cancia | cancia la surgenti]

La storia di Cliupatra affascinau ntê sèculi scheri di scrittura e artisti, ca cuntribbueru a faciri nasciri la liggenna dâ biddìssima siduttrici/siduttura c'arriniscìu a ammaliari dui di li cchiù putenti òmini dû sô tempu.

Tra li majuri òpiri supra Cliupatra:

Firm supra Cliupatra[cancia | cancia la surgenti]

Dipinti di Cliupatra[cancia | cancia la surgenti]

Cliupatra e la sô morti spiraru cintinara di dipinti di lu Rinascimentu a òi. Di siquutu na lista d'arcuni di li cchiù famusi:

  • Suicidiu di Cliupatra (1621). Ogghiu supra tila. 116.8 x 93.3 cm. Dipintu di Giuvanni Franciscu Varveri dittu Guèrcinu. Norton Simon Museum di Pasadena, California, USA.
  • Lu Bancheddu di Cliupatra (1743-1745). Ogghiu supra tila. 248.2 x 357.8 cm. Dipintu di Giammattista Tiepolu. National Gallery of Victoria, Australia.
  • Cliupatra e lu cuntadinu (1838). Ogghiu supra tila. Dipintu d' Eugène Delacroix. Ackland Art Museum, University of North Carolina, USA.

Cronoluggìa[cancia | cancia la surgenti]

Pirìudu Dinastìa Anni di regnu
Eggittu grecu e rumanu XXXIII 51 AC-30 AC


Pridicissuri:
Tulumeu XII
Riggina d'Eggittu
cu Tulumeu XII, Tulumeu XIII, Tulumeu XIV e Tulumeu XV
Succissuri:


Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Liami sterni[cancia | cancia la surgenti]

Fonti[cancia | cancia la surgenti]

La fonti di st'artìculu è Uicchipidia Taliana:

http://it.wikipedia.org/wiki/Cleopatra