Ciciruni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Ciciruni

Marcu Tulliu Ciciruni (n latinu Marcus Tullius Cicero) (Arpinu, 3 di jinnaru 106 a.C. - Formia, 7 di dicèmmiru 43 a.C.), espunenti di na ricca famigghia di l'òrdini equestri, fu nu cèlibbri scritturi, filòsufu e òmunu pulìticu di l'ùrtumu pirìudu dâ Ripùbbrica rumana. Eliggiutu â càrrica di chisturi n Sicilia ntô 75, lassau nu ricordu bonu ê siciliani, chi quarchi annu doppu, e doppu lu malu cuvernu di Verri (73 a.C.-71 a.C), lu ncarricarru di fàrici càusa. Ciciruni allura pi priparari lu prucessu ntô misi di marzu dû 70 a.C. veni n'àutra vota n Sicilia pi ricògghiri tistimunianzi e provi contra Verri, chi, ricanuscènnusi curpàbbili si rifuggia n esiliu a Marsigghia. Tra l'òpiri cchiù cèlibbri di Ciciruni si ricorda lu De senectute.

Viriti macari[cancia | cancia la surgenti]

Liami supra wikisource[cancia | cancia la surgenti]

La causa di Ciciruni contra Verri (in latinu)