Ciccu Peppi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Ciccu Peppi.

Franciscu Giuseppi di Asburgu Lorena (Vienna 18 di austu1830 - 21 di nuvèmmiru 1916) fu mpiraturi d'Austria dû 1848 ô 1916 e re apustòlicu di Unghiria dû 1867 ô 1916. N Sicilia e ntô cuntinenti è canusciutu cu lu nomu di Ciccu Peppi.

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Tra li rignanti cchiù longevi di tutti li tempa (lu sò regnu durau 68 anni), Ciccu Peppi è assai canusciutu puru pô sò spusalizziu cu la principissa Elisabetta di Wittelsbach, cchiù canusciuta comu Sissi, e rinnutu pupulari pi na cèlibbri seria tilivisiva di l'anni '50. Lu sò regnu marcau nu sviluppu mpurtanti di tutta l'aria dû Danubbiu.

Ciccu Peppi e la Sicilia[cancia | cancia la surgenti]

Nti l'immagginariu cullittivu dî vecchi ginirazzioni, Ciccu Peppi era lu cumannanti n capu dî truppi austriachi contra cui li surdati italiani, tra cui assai forru mannati dâ Sicilia, avèvanu a cummattiri. Ciccu Peppi murìu duranti lu cursu dâ prima guerra munniali. La morti di Ciccu Peppi fu arricurdata nti na filastroccula de l'èbbica li cui versi fànnu: Ciccu Peppi sta murennu/O facimici u tabbutu/ [...].

Talìa puru[cancia | cancia la surgenti]

  • Vincenzu Rabitu, cunta ntô sò libbru Terra matta li vicenni dî surdati italiani e siciliani ô frunti austriacu.

Noti[cancia | cancia la surgenti]

Vincenzo Conti, Attocca, Attocca, Angelo Parisi Editore, 2006