Cesare Beccaria

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Cesare Beccaria

Cesari Beccaria (Milanu, 1738 - Milanu, 28 di nuvèmmiru 1794) fu nu filosufu, ecunumista e littiratu, fiura di rifirenza nti l'ambienti littirari italiani dû XVIII sèculu.

Biografìa[cancia | cancia la surgenti]

Di famigghia nobbili e cina ri sanareddi, studiau a Parma, puoi a Pavia unni si lauriau 'ntô 1758.
S'abbicinau a l'Illuminismu duoppu ca liggiu Lèttiri pirsiani di Montesquieu.[1] Fici parti do cinaculu dei frati Pietro e Alessandro Verri cullaburannu â rivista Lu Caffè e cuntribbuiu a fundari l'Accademia di li Pugni nta lu 1762. Nta li discussioni cu l'amici ci venni l'impulsu di scrìviri nu libbru ca putissi sinsibbilizzari a na riforma nta li cunfronta di n'umanitati sempri cchiu suffirenti.[2] Fu stimolatu 'n paritculari di Alessandro Verri, prutitturi di li pirsuni ca stapiunu in carciri, a 'ntirissarisi â situazzioni da giustizzia[3].

Duoppu a pubbricazzioni di alcuni articula di icomunia, fici stampari (addapprima anonimamenti) nta lu 1764 Dei dilitti e dei peni, nu scrittu nicu ca ciappi n'inormi furtuna nta tutta Iuropa e in particolari nta Francia, unni incuntrau l'apprizzamentu intusiasticu dei filosofi di l'Inciclupidìa e di Voltaire e dei philosophes cchiu pristiggiusa ca u traducierru (a virsioni francis jeni opira di l'abbate André Morellet, chiei noti di Denis Diderot) e u conzidirarunu comu nu veru e propriu caputravagghiu.[4].


Noti[cancia | cancia la surgenti]

  1. C.e M. Sambugar, D. Ermini, G. Salà - Pircorsi mudulari di littura e di travagghiu: di l'Illuminismu o Rialismu, ed. La Nuova Italia
  2. C.e M. Sambugar, D. Ermini, G. Salà - Pircorsi mudulari di littura e di travagghiu: Di l'Illuminismu ô Rialismu, ed. La Nuova Italia
  3. Gianmarcu Gasparri (a cura) Viaggiu a Pariggi e Londra (1766-1767) - Carteggiu di Pietru e Alessandru Verri, Milano, Adelphi, 1980
  4. viriri, ppi piaciri, pa isempiu: Voltaire, Cummentu o libbru "Dei dilitti e dei peni", nta a Ranni antolugg'a filusofica, vol. XIV, pp.570-71