Còmmisu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Còmisu)
Còmmisu
Muttu: Post casmenarum fata nitida resurgo
Nomu ufficiali: Comiso
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Rausa (RG)
Cuurdinati: 36°57'N, 14°36'E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 64,93 km²
Abbitanti: 30.577
Dinzitati: 470,92 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Ciaramunti, Rausa, Vittoria
CAP: 97013
Prifissu telefònicu: +0932
Situ ufficiali: http://www.comune.comiso.rg.it/


U Còmisu è nu cumuni di 28.389 abbitanti dâ pruvincia di Ragusa.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

U primu nzidiamentu di l'òmu nnô tirritoriu dû Còmmisu risali ô sicunnu millenniu prima di Cristu, quannu i Sìculi stàvanu ìn menzu ê muntagni dû Còmisu.

La matrici ô Còmmisu

Tempu arreri si pinzava ca nnô Cozzu Apolla si truvava a mistiriusa "Kasmenai", ammintuvata di Tucidide. A inizziu nuvicentu pirò l'archiòlugu Paolo Orsi spruvau sta suppusizziuni, truvannu u situ di Casmeni ncapu a munti Lauru, ô cantu di Buscema.

Àvi na sfunnacata di resti grechi e rumani: mpurtanti sun' i termi Dianae Fons, vicinu â chiazza "Fonti Diana".

L'agghicata dî Bizzantini, doppu di scurrirìi dî bàrbari, desi nu novu arrupigghiu: a citati si pigghiau i mura e tutti i nucli abbitativi si mèttunu nzèmmula pi furmari u casali di Còmicio (chiamatu appoi Jhòmiso).

Ma a vera storia dâ citati accuminza cu l'Aragunisi ca dunaru u fìudu dû Còmisu a Fridiricu Speciario di Missina, nnô 1296. Chistu si fici fari nu palazzu-casteḍḍu ca addivintau u centru dû pajisi.

Appoi u fìudu arrivau nnê manu di Giuvanni Chiaramunti e nnô 1392 addivintau di Birnandu Cabrera, catalanu e conti di Mòdica. Ma so figghiu Giuvanni si jinchìu di dèbbiti e vinnìu a citati nnô 1453 a Don Piriconiu II dî Naselli, nòbbili di ntica famigghia. Chisti tènniru u fìudu nzinu ô XVIII sèculu e, sutta di iḍḍi, u Còmmisu juncìu a na bona pusizziuni ecunòmica e suciali grazzi a liggi cchiù muderni.

A l'accumminzagghia dû XVII sèculu u rinnuvamentu ca cci fu nnê sèculi passati, si firmau pi tanti mutivi: a funnazziuni dû Casali di Vittoria, cu tanti cumisari ca si nni jeru a Vittoria; la pesti dû 1624; u tirrimotu dû 1693, ca fici nuvanta morti. Propia doppu ô tirrimotu, a cità fu ricustrujuta cû stili baroccu.

Nnô piriudu dû fascìsimu ô Còmisu vinni custrujuta na basi militari dâ NATO. Versu a fini dû 1944 Badoglio, ca era u capu di guvernu 'n càrrica, cummannau a tutti i surdati taliani di turnari 'n guerra. Ma li cumisari, stanchi dâ guerra, ntonzi attacaru la prifittura e dichiararu la "Ripùbbrica nnipindenti dû Còmisu", ca durau sì e no sulu du' misa. L'artèfici di sta "ripùbbrica" foru arristati e mannati a Ustica. Chisti turnau pirò na vota ca fu dichiarata a Ripubblica Italiana.

Storia ricenti[cancia | cancia la surgenti]

Nni l'anni '80 ô Còmisu a basi militari fascista fu cummirtuta dî miricani pi fari na basi NATO cu mìssili nucliari; fu appoi smantiḍḍata nnô 1991, câ fini dâ guerra fridda. L'airuportu militari Magliocco fu ristrutturatu e trasfurmatu 'n airuportu civili. L'airuportu è ora attivu a pàrtiri dû 30 di maju 2013.

Cumisari cèlibbri[cancia | cancia la surgenti]

Lijami nterni[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]