Araùna (Spagna)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Araùna
Araùna – Bannera Araùna - Stemma
(dittagghi) (dittagghi)
En Aragón antes fueron leyes, que reyes
Araùna - Lucalizzazzioni
Araùna - Lucalizzazzioni
Dati amministrativi
Nomu cumpretu Cumunitati Autònuma d'Araùna
Nomu ufficiali Aragón
Lingui ufficiali castigghianu
Àutri lingui araunisi e catalanu
Capitali Saragozza  (675 301 ab. / 2021)
Pulitìca
Guvernu Cumunitati autònuma dâ Spagna
Òrganu d'autucuvernu Diputación General de Aragón
Prisidenti dâ DGA Javier Lambán (PSOE-Aragón)
Liggistratura Cortes d'Araùna
Funnazziuni 1936
1982
Ària
Tutali 47 720,25 km² ()
Pupulazziuni
Tutali 1 329 391 ab. (2021)
Dinsitati 27,86 ab./km²
Nomu đđî l'abbitanti Araunisi
Giografìa
Cuntinenti Europa
Cunfini Castigghia-La Mancia, Castigghia e León, Catalugna, Francia, La Rioja, Navarra, Valencia
Fusu urariu UTC+1
UTC+2 'n ura lijali
Ecunumìa
Munita Euru
PIL (numinàli) 37 691 459 000 miliuna di € (2018) (10º)
PIL pro capiti (numinàli) 28 640 € (2018)
ISU (2018) 0,898 (assài jàutu) ()
Àutru
TLD {{{tld}}}
Prifissu tel. +34 (Spagna)
Sigla autu. E (Spagna)
Innu nazziunali Innu d'Araùna
Festa nazziunali 23 d'aprili


L'Araùna oppuru Araguna (Aragón n araunisi e n castigghianu, Aragó n catalanu), è na Cumunitati Autònuma dâ Spagna du Nord, ca cumprenni li pruvinzî di Huesca, Saragozza (ch'è puru la sò capitali) e Teruel.

  • Kmq: 47.720,25
  • abbitanti: 1.329.391 (675.301 a Saragozza).

Mmersa casi tutta ntra li Pirenei, s'attrova vicinu lu ciumi Ebro. Li risursi sunnu principarmenti l'agricultura, l'allivamentu e lu turismu. Chiossai, ci sunnu videmma giacimenti di ferru e di sùrfuru.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Prima dû 824 si sapi picca e nenti, ma cu cirtizza si sapi ca tannu era na cuntìa nnipinnenti. Liàta a rignanti d'urìggini basca, havi statu casi sempri vicina a la Francia. Doppu havi accuminzatu na strata propia pâ nnipinnenza e l'espanziuni. Di cunti hannu addivinutu reghi cu Sanciu I Ramirez. Di Sanciu nna pressu l'Araùna s'allìa 'n manera forti câ Catalugna e accuminza l'espanziuni ntô Miditirràniu: apprima chî Baliari, appoi agghicannu ntô Regnu di Nàpuli e doppu passannu a la cunquista dû Regnu di Sicilia (1322 - 1469). Dâ famigghia riali nascìanu assai rami ca guvirnaru supra Nàpuli, supra la Calabbria, supra li Pugghi e supra la Sicilia. Ntô 1469 lu figghiu dû re d'Araguna Giuvanni II, Firdinannu II di Araguna si marita cu Isabella di Castigghia (sò cuggina) e li dui regni addivèntanu unu sulu â morti di Giuvanni II ntô 1479. Di ddu mumentu s'astuta lu putiri dâ casa d'Araùna pi fari spazziu a lu regnu novu dâ Spagna.


Cumunità autònumi di Spagna Cumunità autònumi di Spagna
Andalusia · Araùna · Asturi · Baliari · Canari · Cantabria · Castigghia‑La Mancia · Castigghia e León · Catalugna · Estremadura · Galizzia · La Rioja · Madrid · Murcia · Navarra · Paisi Baschi · Valencia